Cat conteaza gradul de familiarizare a consumatorilor cu produsul sau serviciul oferit?

Uneori, este posibila crearea unei cereri pentru un nou produs, dar, in general, acesta reprezinta un obiectiv greu de atins.

Iata doua exemplificari pentru ambele situatii! Ron era un intreprinzator plin de initiativa si de idei noi. In timpul unei vacante petrecute in Caraibe, el si sotia sa s-au indragostit pur si simplu de fructele tropicale care le-au fost servite in restaurantele de acolo. 

Astfel, Ron s-a intrebat de ce oare aromele fructelor exotice nu sunt vandute in bacanii alaturi de esentele de vanilie sau lamaie.

Hotarat sa compenseze aceasta lipsa, el a inceput sa produca concentrate de guava si mango, pe care le-a distribuit in cateva bacanii. Dar, in ciuda calitatii produselor si al ambalajului placut, acestea nu se vindeau.

Oamenii erau obisnuiti sa cumpere extract de vanilie, lamaie, rom si alte arome traditionale, iar ideea unor esente de fructe tropicale era prea noua pentru gustul lor.

Si cum Ron nu dispunea de resursele financiare necesare unei campanii publicitare pe scara larga, care sa demonstreze calitatile produsului si sa educe gustul consumatorilor, afacerea a murit inca din faza incipienta.

Exista si cazul unei cereri potentiale pentru un produs necunoscut, caz ilustrat de lansarea pe piata americana a unui gadget ieftin si putin pretentios: zmeul de hartie.

Timp de aproape 50 de ani, toti copiii din Statele Unite s-au jucat cu zmeele marca “High Flyer”, carora li se atasau cozi din carpe.

Produsul era unic pe piata si nu parea sa existe cerere pentru un nou articol. Apoi, au aparut variante mai sofisticate, mai rezistente, mai scumpe, dar si mai amuzante.

Noile zmee au doua aripi mobile si pot face o multitudine de acrobatii. Oamenii le-au vazut zburand, au dorit sa incerce si ei si astfel a aparut noua clasa de consumatori, caci utilizatorii acestei jucarii nu mai sunt copiii, ci parintii lor.




Tags: consumatoriproduse noiprodus unic