Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Workaholism versus Pasiune, eternul iceberg din coasta unui antreprenor

de Andrioae Ruxandra

A fi workaholic este ca si cum ai fi dependent de ciocolata sau de cafea. Sigur, in engleza suna mult mai bine! Stim ce inseamna sa stam peste program la birou si nu simtim un impuls din strafunduri sa facem asta, dar nu ne ingrijoram cand vine vorba despre adevaratele dependente.

Cum sa faci bani din vanzarile pe Amazon

Vreau acest produs â†’

Ghid practic Realizarea de sapun natural

Vreau acest produs â†’

Afacere la cheie cu flori in ghiveci

Vreau acest produs â†’

Cu exceptia unor cazuri, este adevarat ca aceste vicii au efecte negative asupra vietilor noastre si facturilor, poate un efect mult mai nociv la nivel psihic si emotional decat dependenta de droguri. Workaholismul nu este luat in serios, ci neglijat sau cel mult considerat un act de bravura, cand, de fapt, este un diagnostic ce ridica multe semne de intrebare asupra sanatatii individului.

Un studiu recent elaborat in Norvegia sugereaza ca workalholismul are radacini compulsive adanci in mentalul individului. Punand in balanta "obligatia" de a deveni workaholic si pasiunea pentru profesia respectiva, majoritatea oamenilor inclina catre prima optiune. Echipa de cercetatori norvegieni a testat mai mult de 1.100 de persoane pentru a dezvolta un diagnostic in scopul stabilirii momentului in care workaholismul depaseste linia subtire dintre intarzierile peste program (desi sarcinile au fost indeplinite) si identificarea individului cu slujba insasi.
Testul a fost constituit din 7 intrebari adresate subiectilor, purtand numele de Bergen Work Addiction Scale, modelat de diagnosticele testelor deja efectuate pentru dependentele obisnuite.

Iata cateva criterii care te vor face sa iti dai seama daca esti un workaholic sau daca esti un om care abia asteapta sa se termine programul, ingrosand coada la lift. In cazul in care te vei regasi in cel putin patru dintre urmatoarele situatii, "adesea" sau "intotdeauna", ar trebui sa trebui sa incetezi sa te mai lauzi cu statul peste program si sa ceri ajutor:

• Te gandesti cum sa ai mai mult timp pentru a lucra;

• Petreci mai mult timp lucrand decat ti-ai propus initial;

• Lucrezi pentru a reduce sentimentul de culpabilitate, de anxietate, de neajutorare sau de depresie;

• Ti s-a spus in mod frecvent sa o lasi mai moale, dar nu ai luat in considerare;

• Devii stresat in momentul in care ti se interzice sa lucrezi;

• Din cauza muncii renunti la hobby-uri sau la activitati de relaxare;

• Lucrezi prea mult si din aceasta cauza sanatatea ta poate fi afectata.

Daca te-ai regasit in aceste situatii, trebuie sa stii ca nu esti singurul workaholic din lume. Din pacate, sunt prea multi care isi macina sanatatea. Studiile arata ca 8,3% din norvegieni sufera de workaholism. Aceasta problema nu apare in functie de sex, de nivelul educatiei, de statutul social sau de modul de lucru. Apare in momentul in care viata ta nu este tinuta sub control, cand depresia si starile de anxietate dau buzna la nivel mental. Orice problema are o rezolvare, asadar cere ajutorul unor specialisti.

Sursa: www.inc.com