Afaceri agricole cu capsuni: Bolile care ne ruineaza plantatia de capsuni

Capsunii sunt atacati, ca si celelalte plante cultivate, de o serie de boli si daunatori specifici, precum si de unii comuni arbustilor fructiferi, legumelor etc. Prima masura de combatere a bolilor si daunatorilor este cea de prevenire a atacurilor prin folosirea unui asolament corect de minimum 4-5 ani si prin folosirea de material saditor absolut sanatos.

O importanta mare in lupta contra bolilor si daunatorilor o constituie strangerea, scoaterea din
plantatie si distrugerea in fiecare primavara si vara, dupa recoltare, a frunzelor uscate si atacate.
In cele ce urmeaza vom prezenta, mai intai, principalele boli ale plantatiilor de capsuni si apoi cei
mai frecventi daunatori specifici.

Patarea rosie a frunzelor (Diplocarpon earliana) se manifesta prin pete brune-maronii, neregulate, mari de 5-7 mm, care apar pe petiolul frunzelor, pe pedunculii florali si caliciul fructelor. Pe petioli si pe filamentele stolonilor, petele sunt alungite si adeseori in dreptul lor se observa strangulari.

Putregaiul alb al radacinilor (Rosellinia necatrix) care apare mai ales la plantele cultivate pe terenuri umede si grele. In terenurile infestate se poate reveni cu cultura capsunului numai dupa 6-8 ani. Terenul infestat se dezinfecteaza prin injectari cu sulfura de carbon socotita 200 g la m2 sau cu formol.

Vestejirea plantelor (Verticillium alboatrum) ataca radacinile groase si coletul, marginile frunzelor
devin brune, boala progreseaza rapid ducånd la vestejirea intregii plante. Infectia este favorizata de leziunile provocate de insecte si nematozi, iar boala ramåne in sol 7-8 ani. Trebuie evitate ca plante premergatoare cartoful si ceapa, deoarece sunt plante-gazda pentru aceasta boala.

Piticirea capsunului (Rhizoctonia fragariae) apare mai des pe timp rece si umed, in primavara, in
timpul infloritului, cand mugurii floriferi se brunifica si mor, incat fructele nu se mai formeaza, iar
frunzele devin cu un port etalat de culoare mai intensa.
Se cunosc doua specii: R. solani, care provoaca innegrirea radacinilor, leziuni brune sau negricioase pe stoloni si frunze si R. violacea, care formeaza o pasla violacee pe radacini si baza tulpinii, iar plantele mor. Mijloace curative de lupta nu se cunosc.

Patarea pestrita a frunzelor (Mycosphaerella fragariae) provoaca formarea pe frunze de pete circulare rosii-brune, cu diametru de 3-5 mm, fiind cea mai frecventa boala a capsunului. Aceste pete cu timpul se extind si in centrul lor culoarea devine albicioasa, motiv pentru care boala este numita si patarea alba...



>>>Aflati mai multe detalii referitoare la demararea unei afaceri profitabile cu capsuni si la evitarea sau eliminarea bolilor acestui arbust fructifer valoros!

Tags: plantatia de capsuniplantatie capsunafaceri agricoleafaceriafaceri profitabile