Baclavaua cucereste piata din Romania

Cultura castravetelui anti-diabet

Vezi AICI detalii

Cultura de sofran

Vezi AICI detalii

Propriul meu plan de afaceri

Vezi AICI detalii

Cresterea prepelitelor japoneze

Vezi AICI detalii

Idei de afaceri: Un produs turcesc - baclavaua cucereste piata din Romania

Baclavaua - o prajitura delicioasa, bine insiropata - este desertul preferat in Orientul Mijlociu si nu numai.

Baclavaua a prins foarte bine si la noi si sta la baza unei afaceri profitabile. Este apreciata si savurata atat de romani cat si de comunitatile turce sau arabe de la noi. Prajitura se face relativ usor si nu necesita multe ingrediente. Dar, cu toata simplitatea prepararii ei, numai cineva priceput poate obtine o baclava savuroasa.

Pe scurt, prepararea consta in realizarea unor foi foarte subtiri de aluat, intre care se pune multa nuca macinata, amestecata cu zahar si mirodenii. Se poate modela in diferite forme. Deasupra se toarna din belsug sirop din zahar si fistic macinat, apoi se pune la cuptor. O astfel de baclava, preparata chiar dupa retete turcesti se face in laboratorul Sabarom din Bucuresti, iar intreprinzatoarea este o romanca, Doina Giusca.

Idei de afaceri: Un produs turcesc - baclavaua - cucereste piata din Romania

"Sa facem baclava!"
Afacerea a debutat in 1998. Pana atunci, d-na Giusca desfasurase mai multe tipuri de afaceri, care nu aveau nimic in comun cu baclavaua, dar care au "calit-o" in lupta aceasta permanenta cu economia de piata.

"Eu si sotul meu de origine turca ne-am decis la un moment dat sa incepem ceva impreuna, o afacere de familie. Pe atunci eu aveam un mic magazin si sotul meu era asociat cu un compatriot in conducerea unui restaurant cu specific turcesc. El nu era multumit de asociatul lui, eu nu eram multumita de afacerea mea si am zis hai sa facem o afacere proprie, dar una mai deosebita, ceva care nu se prea gaseste pe piata romaneasca."

Asa ca a urmat o perioada de cautari si incercari. "Poate ca un lacto-bar cu specific oriental in care sa se serveasca ceai negru, iaurt si cafea ar fi potrivit", a fost una dintre idei. Dar nu au gasit spatiul necesar, plus ca investitia initiala era foarte mare. Apoi, filtrand mai multe idei, au ajuns in domeniul dulciurilor si in mod automat a venit si ideea potrivita: "Sa facem baclava"!

D-na Giusca si sotul ei s-au asociat si au inceput sa faca primii pasi. Ideea era buna, insa pentru a fi pusa in practica era nevoie de un specialist - un patiser turc.

Dupa lungi cautari l-au gasit, apoi a fost un drum lung pana au reusit sa-l aduca in tara, in conditii legale, cu viza si permis de munca. In plus, aici i-au asigurat masa si casa, pentru ca omul era intr-o tara straina si nu cunostea limba.

"Pe parcurs am avut trei-patru patiseri turci pana sa fim cu adevarat multumiti de unul, care a ramas la noi", povesteste d-na Giusca. Ajutorul patiserului turc, o romanca, lucrand pe langa acesta a invatat si ea meserie si si-a insusit retetele.

Idei de afaceri: Un produs turcesc - baclavaua - cucereste piata din Romania

Spatiul si investitia initiala
Banii cu care au inceput au fost in mare parte contributia sotului, Sabancioglu Yasar, si au provenit din alte afaceri. Nu a fost o suma mare - aproximativ 10.000 euro - cu care au inchiriat un spatiu si l-au amenajat pentru a fi adecvat productiei.

"Am montat 70 mp de faianta si gresie, am obtinut toate aprobarile necesare si apoi am achizitionat echipamentele. Am cumparat un cuptor second-hand pentru ca nu aveam nici bani suficienti, nici certitudinea ca produsul va prinde pe piata. Mai bine de doua luni a durat amenajarea spatiului, achizitionarea echipamentelor si a ustensilelor mai speciale de care aveam nevoie: cutite speciale, vergele mai groase (merdenele) sau foarte subtiri pe care se fac baclavalele in forma de sarma, niste maturici, toate aduse din Turcia, pentru ca aici nu se gasesc."

"La inceput eu ma ocupam de distributie. Imi facusem un catalog cu poze si o istorioara a baclavalei si mergeam cu cutia cu mostrele din poarta in poarta, la fiecare patiserie sau cofetarie, si incercam sa le promovez. A fost destul de greu, in cele mai multe cazuri eram privita cu reticenta."

Multe patiserii si cofetarii aveau laboratoare proprii si isi vindeau doar produsele lor. De asemenea, multe magazine nu aveau vitrine speciale pentru desfacere si cereau totul ambalat in caserole. Au incercat si asa, insa tot a fost greu, pentru ca unele caserole se mai rupeau si siropul curgea. Aceste caserole erau intotdeauna returnate. Practic, in primii doi ani productia se rezuma la 4-5 tavi de baclava pe zi. Livrarea o facea tot doamna Giusca, cu o Dacie papuc carosata.

Primul client substantial a fost magazinul Gima (din Mall) care, desi avea patiserie-cofetarie proprie, a acceptat si oferta d-nei Giusca. "Au  fost cooperanti. Produsul meu avea un pret bun si era gustos. Nu am dorit sa ma imbogatesc peste noapte si am pastrat costurile mici tocmai pentru a reusi sa patrund usor, usor pe piata.

In privinta profitului, deviza mea este «Putin si constant». Este ceea ce-mi da siguranta pentru dezvoltarea afacerii. In momentul acesta pot spune ca sunt cat de cat cunoscuta. Am colaborari cu o firma de distributie si baclavaua produsa aici ajunge in orase din toata tara. Pleaca o data pe saptamana spre orasele din vest, o data pe saptamana spre cele din est si tot asa.

De aproximativ 7-8 luni am un contract cu o firma de livrare a marfii, ceea ce rezolva problema distributiei in alte zone decat Bucuresti. De la inceput am tinut la calitatea preparatelor si acesta este in continuare dezideratul meu. Produsul fiind bun, am fost din ce in ce mai cautati. Dar totul s-a intamplat incetul cu incetul si noi am invatat din mers ce trebuie sa facem din testari, probleme si chiar mici esecuri."

In perioada de vara sunt mai putine comenzi si, deci, productia este mai mica, se realizeaza cu 5-6 angajati intr-un singur schimb. In perioadele de varf se lucreaza insa si in doua schimburi sau se suplimenteaza numarul de angajati si atunci profitul este satisfacator.

Cativa ani buni, activitatea a reusit sa aduca profit doar cat sa se mentina pe linia de plutire, insa nu a permis si extinderea. Imprumuturi nu au facut. Spatiul unde functioneaza acum laboratorul si magazinul de vanzare a fost achizitionat in 2001. Recent, au reusit sa deschida un alt punct de vanzare la intersectia Stefan cel Mare cu Lizeanu.

Idei de afaceri: Un produs turcesc - baclavaua - cucereste piata din Romania

Secretele baclavalei
Pentru ca baclavaua sa fie delicioasa exista cateva mici secrete. Primul secret sta in realizarea foilor. Aluatul este compus in proportie de 70% din amidon si din el se  scot, cu ajutorul unei masini, foi cu o grosime de 2 cm si de marimea unei foi A0 care se asaza cate 7-8 una peste alta. Apoi aceste 7-8 yufci (denumirea turca a foilor) se lucreaza manual, simultan, cu ajutorul unei vergele din lemn.

Este incredibil, dar ele ajung sa-si mareasca suprafata de cateva ori si asta datorita amidonului care le face foarte elastice si nu le permite sa se lipeasca intre ele. Foile trebuie sa fie foarte subtiri si netede, iar pentru a ajunge astfel este necesar ceva efort si o mana de maestru. Foile sunt unse apoi cu o margarina speciala pentru baclava.

Este importanta si calitatea nucilor si timpul de prajire a acestora. "Acum sunt mai multe firme care achizitioneaza nuca de la diversi producatori, o sorteaza si o ambaleaza si eu ma aprovizionez de la ei. Dar, la inceput, achizitionam nuca din piata de la Obor, cate 10, 20 sau 50 de kg, in functie de comenzile pe care urma sa le onorez sau de banii de care dispuneam in aceea zi."

Miezul de nuca se alege si se prajeste in cuptor, apoi se macina. Siropul foarte concentrat care se toarna peste baclava are si el un secret: cantitatea de lamaie folosita. Sucul de lamaie atenueaza senzatia de prea dulce data de siropul de zahar care se toarna din belsug.

Tehnica de coacere a baclavalelor este, de asemenea, importanta. Conteaza inaltimea la care sunt amplasate tavile, temperatura si durata coacerii. Datorita acestor secrete, foile cresc si dau aspectul placut al prajiturii.

"As putea sa fac si alte dulciuri si sa diversific gama si poate o voi face in viitor, insa acum prefer baclavaua pe care o pot trimite si in Satu-Mare, Botosani, Constanta sau Timisoara. Mai ales acum, cu normele si cerintele europene, investitiile sunt mult mai mari si nu ne putem permite sa introducem produse noi care sunt perisabile.

Baclavaua are acest mare avantaj - un termen de garantie mare pentru un produs proaspat. Este recomandat a se pastra la 180 C, maximum 30 de zile. Dar eu am facut o experienta: am tinut o caserola cu baclava timp de 6 luni dupa care am dus-o la un laborator de analize. Acestea au iesit perfect si, in afara de faptul ca era putin uscata pentru ca isi pierduse lichidul, prajitura se putea consuma fara probleme."

Idei de afaceri: Un produs turcesc - baclavaua - cucereste piata din Romania

Clientii - si romani si turci
Romanii au prins foarte repede gustul baclavalei si d-na Giusca nu poate aprecia daca ei sau turcii sunt cei mai buni consumatori. Sunt clienti care vin din diferite zone ale Bucurestiului ca sa cumpere baclava de aici.

In privinta promovarii nu a facut eforturi prea mari. A dat anunturi intr-o revista care apare pentru comunitatea turca. Este o reclama care apare cateva luni pe an. "Am incercat si in revistele romanesti, insa ne-au taiat elanul preturile, asa ca am renuntat. La un moment dat, pe la sfarsitul lui 1999, am incercat sa-mi deschid un site, dar n-a adus rezultate. Nu era un site prea atragator si nici eu nu am pus baza pe aceasta pe modalitate de promovare. Cert este ca nu a mers."

Cu ajutorul unor cunostinte si prieteni, d-na Giusca a reusit insa sa aduca acest desert special la mese festive organizate de cazinouri si restaurante cu greutate, cum sunt Casa Vernescu si Sofitel. Colaborarea cu acestea a durat cca doi ani.

Idei de afaceri: Un produs turcesc - baclavaua - cucereste piata din Romania

Tipuri de baclava
In esenta, umplutura baclavalei este aceiasi pentru majoritatea sortimentelor, doar forma de realizare si cateva mici adaosuri difera. Sobyet si Haustilim (denumiri originale) au forme de trigon, insa dimensiuni diferite, iar Bul-Bul are forma de smochina. Mai este si delicioasa baclava cu fistic in loc de nuca sau cataiful turcesc umplut fie cu nuca, fie cu fistic.

"Am incercat si ceva nou, baclava cu sirop de trandafiri, insa nu a prins. Pentru a atrage clientii, am pus si cirese confiate pe fiecare bucata, in plus am oferit mostre gratuite spre gustare clientilor din magazin. Se vindea foarte, foarte putin si am renuntat. Este adevarat, a fost doar o incercare. " In schimb a prins baclavaua dietetica, cautata si de diabetici, care in loc de zahar contine zaharina lichida. De asemenea, foarte bine merge si un tip de baclava cu glazura de ciocolata, o inventie a d-nei Giusca.

Pretul per kg. pentru baclavaua cu nuca este de 22 lei, iar pentru cea cu fistic de 25 lei.