Clatite bretone - o afacere de succes

In Bucuresti exista o cafenea speciala unde puteti servi clatite bretone intr-o atmosfera cu iz artistic. Aceasta atmosfera este data atat de picturile expuse pe pereti, cat si de concertele vocale sau instrumentale care au loc in fiecare miercuri seara. In afara clatitelor bretone, in cafenea se servesc si salate din legume sau fructe, ceaiuri si alte bauturi.

Patronii cafenelei, Veronica de Theux (o romanca din Moldova) si sotul sau de origine belgiana, au trait cativa ani in Belgia, loc de inspiratie pentru retete si pentru organizarea afacerii. Activitatea a demarat in septembrie anul trecut si, cu toate ca a trecut putin timp, cafeneaua are clientii ei fideli, iar serile artistice sunt deja programate pe doua luni.

De ce clatite bretone?
Clatitele bretone sunt preparate din faina de hrisca si mai poarta si denumirea de galete. Ele contin mai putine calorii decat clatitele facute din faina de grau, constituie o mancare usoara, dar bogata in vitamine (B1, B2), minerale si fibre. Pe langa faina de hrisca, aluatul de clatite se prepara cu oua, lapte, ulei, sare si mult unt – esenta de altfel.

In general, aceste clatite sunt umplute cu somon sau sardine, branzeturi, sunca, spanac, pui, ciuperci sau alte combinatii savuroase. Umplutura se pune in timp ce clatita este inca pe plita incinsa si se impatureste repede.

Dna de Theux a luat contact cu acest produs in timpul sederii sale pentru studii in Belgia. Locuia intr-o cladire cu apartamente studentesti si la parter functiona o astfel de clatitarie bretona. Destul de des, pe masa sa se aflau clatitele bretone pentru ca erau foarte gustoase, consistente si asigurau o digestie usoara.

“Mi-a placut foarte mult ideea si cum eram in apartament cu 10 colege si in fiecare seara cineva trebuia sa gateasca, cand era randul meu testam cate o reteta de clatite. Astfel mi-am dat seama ca pot sa le fac foarte bine, judecand dupa cat de apreciate erau de colegele mele”.

Dupa ce a venit in Romania, stand intr-o seara de vorba cu sotul sau, s-a gandit sa puna in practica ideea: ”Tu stii sa faci niste ceaiuri foarte bune, eu stiu sa fac clatite. De ce sa nu deschidem o cafenea in care sa aducem lume buna, sa servim clatite mai speciale si ceaiuri?”

Inceputul afacerii
Zis si facut. Dar nu totul a mers ca pe roate. “Nu aveam experienta in afaceri. Sotul meu a terminat teologia, iar eu filozofia, domenii care nu au nimic comun cu afacerile, dar ne-am dorit foarte mult sa punem pe picioare acest proiect si incet-incet am reusit.”

In primul rand, gasirea spatiului a fost anevoioasa. Spatiul actual este inchiriat si este destul de mic avand in vedere ca trebuie sa gazduiasca uneori si o formatie muzicala. Amenajarea si decorarea s-au facut in stilul unui pub, cu fotografii din mitologia bretona si diverse suveniruri.

Avizele de functionare au fost obtinute in urma demersurilor clasice de pe langa Camera Comertului si Registrul Comertului. Deschiderea clatitariei s-a facut numai dupa controalele de rigoare privind protectia muncii, a mediului, sanitar-veterinar etc.

Realizand ca ceea ce face o clatitarie mai buna decat alta este arta bucatarului (pe langa alegerea umpluturilor si a decoratiilor care insotesc fiecare reteta), au cautat de la bun inceput oameni priceputi. “Noi lucram numai cu studenti. Am incercat cu persoane care aveau si 35 de ani experienta de bucatarie sau recomandari peste recomandari, dar nu au reusit sa faca clatitele asa cum le-am cerut, urmau un stereotip. Noi facem niste clatite pe plite speciale, mari, si exista o modalitate anume in care se invarte coca pe plita, metoda care necesita dexteritate. Am incercat atunci sa lucram cu tineri, fara experienta, carora sa le formez eu mana, fiecaruia. Tehnica a dat roade, au invatat repede si foarte bine sa faca clatitele”, povesteste Veronica de Theux.

O problema a constituit-o si procurarea fainei de hrisca necesara pentru acest tip de clatite. “Importam hrisca boabe din Ucraina, ea trece in Republica Moldova de unde mi-o aduce cineva la Iasi. De aici merge la moara si, in final, faina ajunge la Bucuresti.”

In ceea ce priveste atragerea artistilor, lucrurile au mers mai bine. Initial a fost lansata ideea catre pictori, au fost raspunsuri pozitive si au venit cu tablouri pentru expozitie cu vanzare. Tablourile fiecarui artist sunt expuse pe peretii cafenelei timp de o luna. “Noi suntem multumiti, pentru ca expozitia reprezinta un punct de atractie. Drept plata primim unul dintre tablourile expuse, la alegere din cele ramase dupa vanzare.

Ei sunt multumiti pentru ca au un loc de expunere pentru care platesc «in natura». Apoi, intr-o zi am avut un client care a inceput sa cante pur si simplu, i-am propus ca saptamana urmatoare sa tina un concert si a fost extraordinar de bine. Invitatii nostrii artisti nu canta o jumatate de ora, ci intreaga seara si pentru ei consumatia este gratuita.”

Organizarea afacerii
Mergand pe ideea de cafenea a artistilor, toate clatitele trecute in meniu poarta nume de scriitori, filozofi sau pictori celebri. Atmosfera este intretinuta in timpul zilei de muzica tipic bretona sau muzica buna din anii ‘50-‘60.

In ceea ce priveste metoda de preparare, se cere multa rapiditate, focul este potrivit la o temperatura anume si clatita este coapta un timp anume, nici o secunda mai mult. De aceea, toate ingredientele necesare sunt dinainte pregatite si puse la indemana. Bucataria este dotata cu plite pe gaz, profesionale, aduse din afara.

Deoarece preferintele sunt diverse, se prepara clatite din trei tipuri de aluaturi diferite: pentru clatite aperitiv (sau sarate), pentru clatite de post si pentru clatite dulci. Cei care vin din Bretania cer clatita completa (cu ou, branza si jambon) pentru ca stiu cum este si nici nu mai verifica lista.

Pentru aniversari se fac rezervari din timp si se pot pregati torturi de clatite cu creme de ciocolata, vanilie, fructe sau frisca. “Aprovizionarea o facem noi pentru unele dintre produse, la doua-trei zile, deoarece avem un spatiu mic pentru depozitare. In ceea ce priveste bauturile si dulceturile lucram cu distribuitori. Sotul meu, fiind o persoana foarte organizata, face planurile dinainte si apoi verifica mersul treburilor.”

Cine sunt clientii?
Primii clienti au fost studentii care gateau la bucatarie si care au adus alti studenti. Aici se simt ca in familie si preturile sunt accesibile buzunarului lor. Fiind o zona linistita, ei se intalnesc, discuta sau chiar invata aici. De multe ori isi iau clatite la pachet.

Pentru a consuma clatite bretone vin si persoane in varsta, la orele amiezii, in special sambata sau duminica. Seara in schimb, vin tineri pana in 40 de ani, atrasi si de concerte. Muzica este pentru toate gusturile, de la rock la romante. Mai mult, aici s-au desfasurat pana acum si doua prezentari de moda. “Am incercat sa atragem si clienti straini, in general francezi care vin si din celalalt capat al Bucurestiului.”

Pentru a face cunoscuta clatitaria, sotii Theux au folosit o metoda ieftina si eficienta – impartirea de fluturasi. Clientii veneau apoi cu fluturasul in mana si intrebau: aici este clatitaria?

In plan mai sunt si realizarea unui cenaclu literar, sustinut de un critic literar, care sa se desfasoare in fiecare marti seara, precum si organizarea unei seri francofone, in fiecare vineri, in cadrul careia se vor purta conversatii numai in franceza.

Pe alt plan se urmareste si specializarea bucatarilor prin trimiterea lor la cursuri in Franta. “Suntem foarte deschisi pentru oricine are o idee si vrea sa o arate celorlalti, cafeneaua noastra ii sta la dispozitie.”

Tags: afaceriidei de afacericlatite