Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Raport FES: Comertul in Romania, dupa trei decenii de transformari

de Florin Amariei 25 Nov. 2019 4217
3.25 din 4 voturi
RATING UTILIZATORI
37% dintre cititorii acestui articol l-au considerat folositor
46% dintre vizitatorii nostri citesc cel putin 3 articole pe zi
29% dintre cei care ne citesc au o afacere de succes

Fundatia Friedrich Ebert (FES) a eliberat un raport care analizeaza comertul in Romania, dupa trei decenii de transformari.

Conform realizatorilor studiului, acesta ofera o evaluare a situatiei actuale a sectorului comert si a transformarilor prin care acesta a trecut pe parcursul ultimelor decenii, cu accent predominant pe activitatile de comert cu amanuntul. 
 
Acestia subliniaza ca ritmul de crestere in Romania a fost mult peste media europeana, pe fundalul unui context economic favorabil, dar alimentat in principal de o productivitate a muncii mult sporita.
 
"Cand vine vorba de dezvoltarea economica a Romaniei, atat dezbaterile publice, cat si politicile guvernamentale din ultimul deceniu si jumatate au pendulat intre ceea ce, dupa toate aparentele, nu pot fi caracterizate decat ca doua modele extreme: cresterea productiei industriale si, respectiv, cresterea consumului populatiei. Bazandu-se pe atragerea de investitii straine directe, vizand indeosebi cresterea exporturilor si imbratisand viziunea mai generala a austeritatii, prima s-a impus ferm odata cu izbucnirea crizei in 2009-2010, obiectivul declarat fiind de a corecta dezechilibrele externe (deficitul de cont curent explodase in 2007-2008), cu pretul adancirii celor interne (cresterea somajului si a inegalitatilor, reducerea veniturilor reale pentru cea mai mare parte a populatiei etc.). Cea de-a doua a venit ca raspuns la acumularea in crestere de tensiuni interne, cresterile salariului minim si politica salariala din sectorul bugetar marcand o reorientare majora a politicii guvernamentale incepand cu 2014. Chiar daca nu in aceeasi masura ca inainte de criza, temperarea dezechilibrelor interne pare sa duca din nou la cresterea dezechilibrelor externe (in 2018, deficitul comercial pentru bunuri a depasit nivelul anului 2006, fiind de 2,6 ori mai mare decat in 2013). In consecinta, se inmultesc din nou vocile care subliniaza nevoia iminenta a unei „corectii”— altfel spus, o intoarcere sub o forma sau alta la politica dominanta in perioada 2009-2014", se precizeaza in document.
 
In continuare, raportul FES arata ca hypermarketurile reprezinta cea mai dramatica schimbare resimtita in sectorul comertului modern. "Ascensiunea marilor lanturi de magazine multinationale constituie cea mai vizibila transformare a activitatilor comerciale din ultimele doua decenii. In tarile occidentale, aceasta tranzitie la asa-zisul comert modern a durat cateva decenii bune; in tarile din Europa Centrala si de Est, ea s-a desfasurat rapid incheinduse practic in mai putin de cincisprezece ani. In aceasta sectiune ne uitam mai in detaliu la transformarile prin care a trecut sectorul comert dupa 1990. Chiar daca accentul cade tot pe activitatea companiilor multinationale — care, din nou, joaca rolul principal in acest sector de aproape 20 de ani —, dezvoltarea comertului modern nu reprezinta decat o faza dintro istorie mai ampla si foarte dinamica chiar si inaintea intrarii pe piata a multinationalelor. Dupa 1990, putem identifica cel putin trei faze de dezvoltare a sectorului comert:
  • 1. anii 1990 – prima parte a anilor 2000: perioada de glorie a micului comert;
  • 2. mijlocul anilor 2000 – sfarsitul anilor 2010: ascensiunea marilor lanturi multinationale;
  • 3. sfarsitul anilor 2000 – prezent: dezvoltarea comertului electronic".
 
"Nu putem intelege avantul comertului mic in anii 1990 fara a lua in calcul organizarea anterioara a activitatilor comerciale. Contrar stereotipurilor privitoare la lipsa de atentie a regimului Ceausescu fata de comert, incepand cu a doua parte a anilor 1960 reteaua comerciala de stat a cunoscut o dezvoltare semnificativa. Pana la inceputul anilor 1980, urbanizarea accelerata si politica dezvoltarii unei piete interne de bunuri de consum creau un context favorabil expansiunii comertului. Acest proces a avut loc planificat, la nivel regional si local in functie de distributia geografica a cererii — spre exemplu, magazinele alimentare trebuiau pozitionate la distanta scurta de spatiile de locuit astfel incat sa deserveasca o anumita parte dintr-un cartier urban, in timp ce magazinele care comercializau produse electrice sau mobila trebuiau localizate astfel incat sa poata deservi un oras intreg. La fel ca pentru companiile multinationale de astazi, ideea eficientizarii spatiale a activitatilor comerciale era esentiala pentru planificarea activitatilor comerciale inainte de 1990. De altfel, dezvoltarea comertului modern in occident a servit drept inspiratie directa pentru crearea unor noi tipuri de spatii comerciale urbane — in speta, magazinele universale. Ineficienta proverbiala a comertului de stat din anii 1980 se datora mai putin unor deficiente organizatorice formale, ci aprovizionarii deficitare a retelei comerciale de stat: nu insuficienta sau inaccesibilitatea magazinelor era problema, ci faptul ca magazinele nu aveau marfa suficienta la raft. Pe fondul unui decalaj in crestere intre cererea si oferta de bunuri de consum au luat amploare activitatile comerciale informale. Explozia micului comert din anii 1990 a fost precedata de avantul "bisnitei" in deceniul anterior.

raport fes comert romania
 
Multi dintre <<bisnitarii>> anilor 1980 si-au continuat activitatea si dupa decembrie 1989, transformandu-se in vanzatori ambulanti sau proprietari de mici afaceri — chioscuri, buticuri, consignatii etc. Investitia minima, cererea mare si optimismul fata de economia de piata faceau sectorul comert deosebit de atractiv pentru micii intreprinzatori. In 1992, nu mai putin de 49% din numarul total de patroni din Romania activau in sectorul comert, varful fiind atins in 1996, cand patronii din comert reprezentau 54% din numarul total de patroni din tara. Daca tinem cont ca la inceputul anilor 1990 sub 10% din populatia ocupata activa in sectorul comert, avem o imagine clara asupra atractivitatii comertului pentru antreprenori in comparatie cu alte sectoare de activitate. Chiar daca ponderea patronilor din comert in populatia patronilor a scazut incepand cu mijlocul anilor 1990, ea se mentine foarte ridicata (43,4% in 2017), cunoscand chiar un usor reviriment odata cu revenirea de dupa criza de la sfarsitul deceniului trecut. Totusi, exprimata in cifre absolute evolutia este mai concludenta, numarul patronilor din comert scazand treptat de la inceputul anilor 1992 (194 mii) pana astazi (58 mii), trecand printr-un minim istoric in perioada austeritatii de la inceputul anilor 2010 (42 mii in 2011). In aceeasi perioada, ponderea patronilor in totalul populatiei ocupate in sectorul comert a scazut de la 26% in 1992 la 4,8% in 2017. Efervescenta micului comert de la inceputul anilor 1990 este asadar vizibila in cifrele agregate. Daca luam in calcul si lucratorii pe cont propriu, ea s-a mentinut la un nivel ridicat pana in a doua parte a anilor 2000, cand criza a avut un impact foarte puternic asupra micilor intreprinzatori", se mai specifica in raport.

Intreaga lucrare poate fi consultata AICI


Florin Amarieide Florin Amariei
Pasionat de extinderea orizontului serviciilor financiare si de schimb alternative, el lucreaza in cadrul IdeiDeAfaceri.ro inca din 2018 pentru a furniza cititorilor numai informatiile care conteaza cu adevarat.

Tags: raportfescomertromaniatransformari

Ti-a placut acest articol?

Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Urmareste-ne pe Google News

Votati articolul

Rating:
Nota: 3.25 din 5 - 4 voturi.

Articole conexe

Afacerile din Romania cu origini chineze isi ajuta doar conationalii refugiati din Ucraina

de Idei de afaceri
07 Mar 2022
Dragonul Rosu, parte din Niro Group, anunta ca refugiatii chinezi din Ucraina vor fi cazati si hraniti pe banii firmei, insa ajutorul nu se extinde...

Romania a ajuns la un record de firme noi

de Florin Amariei
31 Ian 2022
Un raport pentru anul 2021 releva ca tara noastra a ajuns la un record de firme noi, cele mai multe dintre acestea fiind infiintate in domeniul IT&C....

Ungaria investeste in Romania si Serbia

de Idei de afaceri
24 Ian 2022
MAE ungar a confirmat ca cele mai multe investitii externe sunt realizate in Romania si Serbia. In cazul nostru, insa, acest lucru este valabil doar...

Tereos paraseste Romania

de Florin Amariei
12 Ian 2022
Al doilea cel mai mare producator de zahar din lume, Tereos, paraseste Romania, in urma unui acord incheiat cu Axereal. Tereos, al doilea mare...

Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Idei de afaceri

Profit MAXIM cu investitie MINIMA. TOP 6 afaceri pentru 2022
 
Adauga adresa de email si vei primi GRATUIT raportul special

Profit MAXIM cu investitie MINIMA. TOP 6 afaceri pentru 2022

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016




Rentrop ∧ Straton

Citeste Raportul Special GRATUIT

Profit MAXIM cu investitie MINIMA. TOP 6 afaceri pentru 2022
Profit MAXIM cu investitie MINIMA. TOP 6 afaceri pentru 2022
 
Adauga adresa de email si vei primi GRATUIT raportul special

Idei de AFACERI 2022







 
[x]