Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Diferenta dintre colhoz si sharing economy

de Marian Curelaru 12 Mai. 2014 3034
5 din 1 vot
RATING UTILIZATORI
37% dintre cititorii acestui articol l-au considerat folositor
46% dintre vizitatorii nostri citesc cel putin 3 articole pe zi
29% dintre cei care ne citesc au o afacere de succes

Termenul de "consum colaborativ", lansat in 2007 de Ray Algar, defineste o noua filozofie a consumului, prin care majoritatea oamenilor pot sa ajunga la un echilibru intre propriul interes si binele comunitatii din care fac parte. Adeptii acestui stil de consum afirma ca el reprezinta o veritabila revolutie sociala, modelul detinerii de obiecte fiind inlocuit de unul al folosirii acestora in comun.

In afara articolelor vestimentare si de incaltaminte, in categoria consumului colaborativ se incadreaza o multime de alte produse, de la aparate de uz casnic, produse sportive sau articole pentru copii (haine, jucarii, mobilier), pana la carti, CD-uri cu muzica, unelte, biciclete, masini, terenuri pentru gradinarit sau locuinte.
Cu cat bunurile costa mai mult la cumparare si apoi sunt folosite doar in mod ocazional, cu atat noul tip de consum se dovedeste mai rentabil pentru particularii care considera ca mai important este sa poti utiliza un produs, decat sa-l posezi.
 
Statele Unite, supereconomia proprietatii private, se afla in fruntea adeptilor "sharing economy". O ironie de natura sa-i amuze pe partizanii colhozurilor de odinioara, observa un ziarist francez. Intr-adevar, termenul colhoz este o prescurtare de la "kolectivnoe hoziaistvo", gospodarie colectiva. Dar consumul colaborativ prin folosirea in comun a unor bunuri, nu inseamna nicidecum o reanimare a spiritului colectivist.
In cazul fenomenului "sharing economy" nu exista o ideologie care sa impuna anumite modele de consum si nici structuri de stat care sa asigure functionarea acestora fara abateri. Asadar, nu putem vorbi despre o intoarcere in timp, iar revolutia sociala anuntata de economia colaborativa n-are nimic de-a face cu finalitatea ideologiei comuniste.
 
Avem si noi aici, in Romania
 
In Romania, principalii promotori ai consumului colaborativ sunt asociatii nonprofit si persoane pasionate, chiar daca unele modele de sharing au fost adoptate si de cativa oameni de afaceri. 
Cel mai cunoscut serviciu de consum colaborativ romanesc este I'Velo, un program de inchiriere de biciclete lansat in 2010 si prezent in 7 mari orase din Romania (Bucuresti, Brasov, Constanta, Iasi, Sibiu, Timisoara si Alba Iulia).
 
Suntem noi, romanii, mai suspiciosi fata de consumul colaborativ? Si, daca da, sunt intemeiate reticentele noastre fata de viabilitatea acestui tip de afaceri in Romania? Conform blogului autohton Sharequipment, "suntem o natie de oameni carora le este teama de sharing din pricina furturilor si a lipsei de incredere cu care incepem orice tranzactie". Fara indoiala, teama de hoti si de "tepari" este pe cat de mare, pe atat de intemeiata, si nu doar in acest domeniu. Fireste ca ea submineaza increderea in formulele de inchiriere si de consum participativ.
 
Dar riscurile sunt inerente acestui tip de business in orice tara. Astfel, presa internationala semnala de curand cazul unui new-yorkez care si-a subinchiriat apartamentul prin consacrata platforma AirBnB si l-a gasit vandalizat. In ciuda bunelor recomandari din partea site-ului, persoana care l-a inchiriat si-a dorit doar un "hogeac" pentru a organiza o adevarata orgie. Reclamat de vecini, Ari a fost obligat sa paraseasca apartamentul si sa plateasca daune de 87.000 de dolari.
 
Problema pentru securizarea afacerilor de tip colaborativ si asigurarea consumatorilor ca pot adopta acest model economic nu o reprezinta riscurile in sine, ci anticiparea si prevenirea lor.
 
Oportunitate sau simpla moda?
 
Consumul colaborativ este partea cea mai vizibila a fenomenului, un teren pe care se remarca emergenta platformelor de punere in legatura a particularilor atrasi de alternative la cumparare: inchiriere, imprumut, utilizare in comun sau troc. Dar economia colaborativa inseamna si finantarea participativa (crowdfunding), productia pe baza inchirierii de utilaje si instrumente (fablabs, imprimante 3D) sau programele si aplicatiile open source.
 
Companiile ar trebui sa integreze aceasta tendinta, devenita azi o realitate economica inevitabila. Ele ar fi inspirate sa utilizeze aceeasi strategie ca si marea masa de consumatori, asa cum au facut adoptand in strategiile lor retelele sociale. Toate noile modele de consum colaborativ - folosire in comun, crowfunding si crowdsourcing - reprezinta o noua oportunitate.
 
Ce valoare are piata economiei colaborative? Conform revistei Forbes, sharing economy a atins 3,5 miliarde de dolari in 2013, in timp ce Rachel Botsman apreciaza ca doar piata inchirierilor intre particulari ar valora 13 miliarde de dolari.
 


Tags: sharing economyeconomie colaborativaeconomie paricipativa

Ti-a placut acest articol?

Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Urmareste-ne pe Google News

Votati articolul

Rating:
Nota: 5 din 5 - 1 vot.


Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Idei de afaceri

Profit MAXIM cu investitie MINIMA. TOP 6 afaceri pentru 2022
 
Adauga adresa de email si vei primi GRATUIT raportul special

Profit MAXIM cu investitie MINIMA. TOP 6 afaceri pentru 2022

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016




Rentrop ∧ Straton

Citeste Raportul Special GRATUIT

Profit MAXIM cu investitie MINIMA. TOP 6 afaceri pentru 2022
Profit MAXIM cu investitie MINIMA. TOP 6 afaceri pentru 2022
 
Adauga adresa de email si vei primi GRATUIT raportul special

Idei de AFACERI 2022







 
[x]