Furtunile din creier pentru cunoscatori

Dam drumul la o sesiune de brainstorming si deja auzim sunetele furtunii. Membrii sesiunii sunt concentrati la maxim, nervii sunt intinsi la un nivel de neconceput. Rasar riduri si ne strambam unii la altii, lumea isi musca buzele, altul bate nervos din picior, leaderul sesiunii cauta cu privirea solutii salvatoare. Nimeni nu spune nimic si desigur, leaderul trebuie sa spuna ceva. Spune orice numai de dragul de a nu cadea in depresia sesiunilor de brainstorming, atunci cand realizezi ca ai pus la cale o intrunire din care nu iese nimic constructiv.

Ne place sa luam parte la sesiuni de brainstorming. Sefii ne lasa sa ne aprindem o tigara, sa ne bem cafeaua langa laptop-uri, ne dam drumul la cravata mai lejer si chiar ne scoatem pantofii cu toc pentru o secunda. Cica face bine la spirit sa iti simti talpile goale pe covorul care imita iarba proaspata.

Dar, pana la urma, ce e cu brainstorming-ul asta? Ce inseamna brainstorming de calitate? Cum fac cei mai mari dintre cei mai mari sa le vina idei salvatoare? Cu siguranta se scarpina foarte mult, isi dau palme peste cap, scot cate un „Stai ca mi-a venit!” la fiecare 20 de minute si se uita cu o incruntatura amara la ceilalti colegi. Nu, nu cred ca asa trebuie sa se petreaca lucrurile in mod obligatoriu. Si totusi nu strica.  

In fapt, brainstorming-ul are la baza 4 mecanisme standard:

1.    Se vorbeste. Nu mult si nu fara o tinta exacta. Cei care au ceva de spus si inca nu sunt siguri ca nu este un lucru total pe dinafara subiectului trebuie sa vorbeasca in gand. Cei care isi fac lista de cumparaturi trebuie sa isi ia un aer preocupat ca atunci cand alcatuitesti o harta logica a procesului pe care tocmai il iei in calcul, il evaluezi si, ca sa vezi, ideea nu este fezabila.

2.    Se construieste un fir logic al procesului. Cand ideile dispar, ne incruntam cu totii, unii la ceilalti. Cand ideile reapar ne dam palme de entuziasm si de recunoastere a calitatii personale.

3.    Cei neinspirati vor veni cu idei constructive pentru a caror implementare tot ei vor fi responsabili. Spiritul de echipa excede spiritul de auto-aparare. De la un zambet larg si o stare de spirit exceptional (ca, de, ti-a venit ideea cea mare) se trece cu viteza uluitoare la o grimasa stupida (ca, de, stii deja ca vei primi o palma pe spate in semn de recunostinta pentru orele in plus petrecute la birou).

4.    Toti devenim paranoici si ne cercetam unii pe ceilalti. “Ala la ce se uita asa pierdut. Nu a venit cu nici o idee pana acum. Bine, nici eu, dar macar eu ma gandesc la ceva sa functioneze. Pun pariu ca se gandeste la meciul din seara asta. Fraierul cred ca a pariat pe Rapid. Eu am pariat pe Dinamo. Sper sa piarda Rapidul si apoi sa ii fac in necaz maine. Ce bine ar fi! Asa ii trebuie, si el a facut la fel. Lasa ca vede el. Si aia ce se uita asa de concentrata in zare, asa la orizont. Face pe aia care chiar are o idee si acum o studiaza. Cu totii stim ca nu are nici o idee niciodata. Stiu eu trucurile astea mai bine ca nimeni. Stai, ca se uita sefu’. Stiu, voi scoate un oftat prelungit si apoi voi da negativ din cap, a semn ca as avea o idee stralucita, dar pe care aleg sa nu o folosesc ca poate vine una excelenta. Ma prefac nervos, nemultumit. Doamne, ce bun sunt! Mai avem 10 minute si scap.”

Da, cred ca asa trebuie sa se petreaca lucrurile in fapt. Este chiar logic si face bine la spirit.




Tags: brainstormingsesiuni de brainstorming