Cand a aparut franciza si cum a evoluat?

Când si unde au aparut primele practici comerciale asemanatoare francizei? Când si unde a aparut franciza? Locul si momentul aparitiei francizei sunt greu de determinat si constituie subiecte de controverse.

Dupa unii autori, franciza este creatie europeana. Denumirea operatiunii de franciza, considera acestia, provine de la cuvântul de origine franceza „franc“, care însemna autorizatie, licenta.

De asemenea, ei sustin ca prima atestare documentara a unui contract de franciza este un înscris ce se afla în arhiva Federatiei Franceze de Franciza si care dateaza din Evul Mediu. Prin acest act, nobilii acordau unor persoane privilegii în anumite teritorii, în schimbul unei plati. Alti autori considera ca America este pamântul pe care s-a nascut si s-a dezvoltat franciza. Dupa ce franciza a devenit o afacere de succes în America, a fost preluata de francezi. Franciza a aparut ca modalitate de vânzare la presiunea cresterii productiei. Distributia în sistem de franciza s-a dezvoltat treptat, datorita imposibilitatii producatorilor de a cumpara proprietati imobiliare de pe alte piete, de a descoperi forta de munca potrivita si, mai ales, de a administra afacerea de la distanta.

Aparitia francizei a fost determinata si de nevoia de a ocoli prevederile legislative americane antitrust. Legile antitrust interziceau vânzarea produselor direct de catre producatori catre utilizatori. În anul 1858, Isaac Singer a înfiintat „Singer Sewing Machines Company”, o retea de distributie de masini de cusut prin agenti de vânzare independenti pe un anumit teritoriu. Singer le oferea agentilor asistenta tehnica si know-how.

Vânzatorii aveau obligatia de a instrui cumparatorii cum sa foloseasca masinile. Cu toate ca afacerea a functionat numai timp de 10 ani, Singer a pus astfel bazele aranjamentelor de tip franciza. Isaac Singer este cunoscut ca fiind primul francizor în domeniul distributiei. Ideea lui Isaac Singer a fost preluata si de alti mari producatori precum: Ford, Coca-Cola sau General Motors. Directorul General Motors, Peter Sloan, a creat în 1929 o retea de vânzari, recunoscuta a fi prima retea moderna de distributie în sistem de franciza.

În acelasi an, în Cehoslovacia, compania BATA a creat o retea de vânzari considerata prima franciza industriala. Si în Franta, Lânaria din Roubaix a dezvoltat reteaua de distributie a produselor din lâna numita „Pingouin”. Franciza a înregistrat un salt spectaculos dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Distributia a cunoscut o evolutie graduala de la distributia productiei catre distributia de servicii. Clasa medie americana, devenita mai mobila, începea sa fie interesata de restaurante tip drive-in. Erau preferate fast-food-urile si tot ce era facut repede, în viteza si daca se poate, din masina, inclusiv vizionarile proiectiilor cinematografice. Reteaua de sosele a adus cu ea servicii specifice: benzinarii si servicii complementare. S-au dezvoltat serviciile auto, închirierile auto, comunicatiile, restaurantele, hotelurile, magazinele, toate standardizate în lanturi de distributie.

Experienta anilor ’40, când Standard Oil si Texaco au explodat efectiv de-a lungul rutelor americane, a fost preluata de lanturile de hoteluri Travelodge si Sleepy Bear. Aceste „francize de începuturi” erau contracte simple, care stabileau pretul si termenele de plata si acor-dau putina atentie relatiei de afaceri dintre parti. Accentul se punea pe revânzarea bunurilor produse de francizor. Important de subliniat este faptul ca, la acea vreme, francizatii nu promovau o imagine comuna, ci îsi dirijau singuri si foarte diferentiat afacerea. În anii ‘50, sistemul francizei a fost revolutionat de americanul Ray Kroc, considerat parintele afacerii în sistem de franciza (,,business format franchising“).

Ray Kroc a descoperit în San Bernardino, Califor-nia, un magazin care vindea rapid hamburgheri la 15 centi bucata, cartofi prajiti si shake. Numele magazinului era McDonald’s. Kroc a sesizat succesul extraordinar al acestei afaceri simple si a decis sa multiplice formatul ei si sa îl raspândeasca în întreaga tara. Fiecare nou magazin a repetat afacerea în detaliu, de la pro-cedurile de vânzare pâna la decorul locatiei.

În timp, McDonald’s a devenit mai mult decât un simplu lant de restaurante, schimbând perceptia oamenilor fata de valoarea con-ceptului de franciza si fata de ideea de marca. Modelul McDonald’s a fost preluat repede si de alti francizori. Prin anii ‘60, majoritatea statiilor de benzina adoptau o imagine unica, repetata întocmai în toate unitatile lantului de distributie. Regula controlului strict al calitatii serviciilor si al uniformitatii lor a câstigat teren.

Odata cu ea s-au dezvoltat si marile lanturi de desfacere: Kentucky Fried Chiken (KFC), Taco Bell, Holiday Inn, Shake’s Pizza. La sfârsitul anilor ‘60, în SUA, cifra de afaceri a activitatilor desfasurate pe baza de franciza era de aproximativ 90 de miliarde de dolari. Aceasta cifra a crescut de sase ori în urmatorii treizeci de ani. În anul 1991, sistemul american de vânzari în sistem de franciza echivala, ca valoare, cu a saptea putere economica a lumii (Financial Times din 4 mai 1991). În Europa anilor ‘90, existau aproximativ 85.000 de francizati si 1.600 de retele de franciza.

Pe piata europeana, Franta realiza 10% din comert în sistem de franciza. Dezvoltarea sistemului de distributie în franciza a dus la aparitia primelor reglementari privind contractele de franciza. Obtinerea uniformitatii si a garantarii calitatii serviciilor a dus la forme prea stricte de control din partea francizorului, considerate abuzuri de catre instantele comerciale. În acest context, în anul 1979, în SUA a fost adoptata legea federala ,,Full Disclosure Act“.

Legea a restrâns francizorului libertatea de a impune francizatului anumite conditii prin contractul de franciza. Mai mult, francizorul a fost obligat sa furnizeze beneficiarului informatii precontractuale despre metodele folosite, know-how-ul sau, date economice si juridice despre afacerea sa. În Europa, în 1986, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a reglementat franciza ca figura juridica distincta. Doi ani mai târziu, Comisia Comunitatilor Europene a adoptat Decizia nr. 087/1988 cu privire la concurenta si acordurile de franciza.

În aceasta Decizie, franciza este definita ca „un ansamblu de drepturi de proprietate industriala sau intelectuala privind marci, nume comerciale, firme, desene si modele, drepturi de autor, savoir faire (know-how) sau brevete, destinate a fi exploatate pentru revânzarea de produse si prestarea de servicii de catre utilizatorii finali”. Pe de alta parte, francizorii si francizatii s-au organizat în asociatii si au adoptat propriile norme de conduita. În 1971 a luat fiinta ,,Federatia Franceza de Franciza“ care, în 1972, a adoptat un Cod Deontologic, re-vizuit ulterior. Tot în 1972 s-a înfiintat Federatia Europeana de Franciza, care a adoptat Codul deontolo-gic European al Francizei, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1991.

În SUA, în anul 1992, a luat fiinta „American Association of Franchisees and Dea-lers“. Asociatia a adoptat „The Franchise Bill of Rights“ si „Fair Franchising Standards“, documente ce contin reguli de conduita în afacerile în sistem franciza. De asemenea, s-a înfiintat Asociatia Internationala de Franciza, care a adoptat un Cod Etic riguros, având la baza reguli de conduita, bine stabilite si foarte exigente.

În ultimii ani, marcile puternice au cunoscut o expansiune internationala spectaculoasa, astfel încât astazi se vorbeste de Mega Marci Globale Francizate. Agentia AC Nielsen Global Services a efectuat un studiu având ca obiect „Global Mega Brand Franci-ses“ în sectorul Alimente, Bauturi si Confectii. Studiul a fost realizat într-un numar de 50 de tari din întreaga lume, tari care reprezinta 70% din populatia lumii si care realizeaza 95% din Produsul Industrial Brut mondial.

Regiunile studiate au fost: Asia Pacific, America de Nord, America Latina, Europa de Vest si Pietele în Dezvoltare. Conform studiului, „Mega Marci Globale Francizate“ sunt marcile vândute în cel putin trei din cele cinci regiuni ale globului si în cel putin 15 tari din cele 50 studiate. De asemenea, pentru a fi „Mega Marca Globala Francizata“, este nevoie ca sub marca respectiva (brand name) sa se vânda cel putin trei categorii dintr-o lista care contine 150 de categorii de produse alimentare, bauturi si confectii (conform clasificarii AC Nielsen).

Exemple de categorii de produse sunt: Pâine, Produse de panificatie, Cereale, Prajituri, Brânzeturi, Uleiuri, Deserturi, Sosuri, Paste, Fructe-nuci, Condimente, Înghetata, Salate. O astfel de marca este, de exemplu, Nestlé, detinuta de Compania NESTLÉ. Sub aceasta marca se vând 17 categorii de produse în toate cele 5 regiuni ale lumii, în 50 de tari de referinta. În SUA, liderul mondial în privinta afacerilor dezvoltate în sistem de franciza, volumul vânzarilor realizate prin intermediul retele-lor de franciza depaseste impresionanta suma de 1.000 mld $ anual, ceea ce reprezinta peste 10% din PIB-ul tarii.

În Franta, liderul european în domeniu, tranzactiile derulate prin retelele de franciza sunt în valoare de peste 34 miliarde de euro si reprezinta 7% din totalul tranzactiilor de pe piata franceza. În prezent, franciza patrunde pe toate continentele, în toate tarile, în cele mai diverse domenii de activitate si raspunde tendintei de globalizare a economiei mondiale si de unificare a pietei internationale.

>>> Ghidul complet "Cum sa intrati intr-o afacere in sistem de franciza"

Tags: francizafrancizeafaceriafacerefrancizat.francizor