Colaborarile cu influenceri au devenit una dintre cele mai eficiente metode de promovare pentru companiile care isi doresc vizibilitate rapida si credibilitate in fata publicului. Totusi, dincolo de creativitate si audienta, aceste colaborari implica obligatii fiscale si contabile clare, reglementate prin Codul fiscal, OUG 44/2008 si alte acte normative relevante. Pentru ca relatia dintre companie si influencer sa fie corecta, legala si avantajoasa pentru ambele parti, este esential sa fie intelese criteriile de incadrare a activitatii, modul de taxare, obligatiile de facturare si procedurile aplicabile in cazul veniturilor in natura sau al colaboratorilor fara forma juridica.
Criteriile de incadrare a activitatii influencerilor ca activitate independenta
Activitatea unui influencer poate fi tratata ca activitate independenta atunci cand aceasta se desfasoara regulat, profesional si cu scopul obtinerii de venituri. Codul fiscal stabileste criterii clare in baza carora o persoana fizica poate fi considerata ca desfasurand o activitate independenta.
Codul fiscal, art. 7 pct. 3, stabileste ca exercitarea unei activitati independente presupune indeplinirea a cel putin patru criterii, printre care:
- „persoana fizica dispune de libertatea de alegere a locului si a modului de desfasurare a activitatii, precum si a programului de lucru”;
- „persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea pentru mai multi clienti”;
- „riscurile inerente activitatii sunt asumate de catre persoana fizica ce desfasoara activitatea”;
- „activitatea se realizeaza prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfasoara”;
- „activitatea se realizeaza de persoana fizica prin utilizarea capacitatii intelectuale si/sau a prestatiei fizice a acesteia, in functie de specificul activitatii”;
- „persoana fizica face parte dintr-un corp/ordin profesional [...]”;
- „persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terte persoane in conditiile legii”.
Daca activitatea influencerului respecta aceste criterii si este desfasurata cu caracter de continuitate, veniturile obtinute sunt tratate ca venituri din activitati independente, conform Titlului IV Cap. II din Codul fiscal.
Ramai la zi cu regulile despre cheltuielile deductibile in 2026!
Vezi actualizarile si exemplele practice pe cheltuielipefirma.fisc.ro.
Veniturile influencerilor si obligatiile de inregistrare fiscala
Veniturile obtinute de influenceri pot fi atat in bani, cat si in natura, ceea ce modifica modul de declarare si impozitare.
- Veniturile in bani pot include plati pentru postari, colaborari, campanii, aparitii sau sponsorizari
- Veniturile in natura pot include produse gratuite, servicii gratuite sau orice bunuri primite ca echivalent pentru promovare.
Magazin Online - cum sa pornesti propria ta afacere online
Ghid practic pentru realizat felicitari de lux
Cresterea prepelitelor japoneze
Codul fiscal trateaza toate aceste venituri ca fiind impozabile. Mai mult, daca influencerul desfasoara aceste activitati continuu, acesta este obligat sa se inregistreze conform OUG 44/2008. Textul normativ prevede ca:
„Persoanele fizice care desfasoara in mod independent, cu caracter de continuitate, activitati de productie, comert si prestari de servicii in Romania au obligatia de a se inregistra si autoriza [...] si pot desfasura activitatile in calitate de persoane fizice autorizate, intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale sau membri ai unei intreprinderi familiale.”
Aceasta inregistrare implica deschiderea unui PFA, II sau IF, depunerea Declaratiei Unice si plata contributiilor obligatorii (CAS, CASS si impozit pe venit).
Barter-ul intre influenceri si companii
Contractele de barter reprezinta forma de colaborare cel mai des intalnita intre influenceri si branduri. Acestea presupun schimbul de servicii sau bunuri de valoare echivalenta, fara plata in bani. Influencerul ofera expunere si promovare, iar compania ofera produse sau servicii gratuite.
Un contract de barter este legal si fiscal recunoscut, cu conditia ca partile sa emita facturi, deoarece schimbul are valoare economica reala. Ambele servicii sau bunuri trebuie evaluate la pretul pietei.
De exemplu, un influencer care primeste produse cosmetice in valoare de 1.500 lei in schimbul unei postari trebuie sa emita o factura in valoare de 1.500 lei catre companie. La randul ei, compania factureaza produsele oferite.
Companiile platitoare de TVA trebuie sa adauge TVA la valoarea serviciului sau bunului facturat. Daca influencerul este PFA si nu este platitor de TVA, el factureaza fara TVA.
Pentru PFA, venitul se considera obtinut la momentul incasarii efective sau compensarii. Compensarea reprezinta un mecanism contabil corect si acceptat fiscal, fiind folosit atunci cand sumele sunt egale sau partial egale.
Codul fiscal impune evidentierea fiecarei operatiuni la valoarea reala, iar cheltuielile aferente sunt deductibile pentru ambele parti daca sunt legate de activitatea economica.
Exemplu practic
Un PFA influencer si un SRL (firma de vopsitorie auto) stabilesc un contract de barter. Influencerul trebuie sa posteze doua postari si un story. SRL-ul ofera inscriptionarea masinii personale a influencerului.
In acest exemplu:
- SRL-ul emite o factura pentru serviciul de vopsitorie auto catre PFA. SRL-ul inregistreaza acest serviciu ca venit in contabilitate si se impoziteaza conform regimului sau fiscal, fie cu impozit pe microintreprindere (1%/3% pe venit) sau impozit pe profit (16% din profit).
- PFA-ul emite o factura pentru serviciul de promovare in social media catre SRL. PFA-ul inregistreaza acest serviciu ca venit in contabilitatea sa si se impoziteaza conform regulilor pentru PFA-uri: impozit pe venit (10%), contributii de sanatate (CASS 10%) si contributii de asigurari sociale (CAS 25%), daca depaseste plafonul anual echivalent cu 12 salarii minime brute pe tara.
Inregistrarea cheltuielilor:
- SRL-ul va inregistra factura primita de la PFA ca o cheltuiala deductibila.
- PFA-ul va inregistra factura primita de la SRL ca o cheltuiala deductibila in contabilitatea sa.
- Ambele parti au obligatia de a emite facturi pentru valoarea serviciilor sau bunurilor oferite, evaluata la pretul pietei. Astfel, veniturile si cheltuielile vor fi egale pentru ambele parti, dar fiecare va trebui sa declare si sa plateasca impozitul corespunzator asupra venitului declarat.
TVA-ul poate interveni daca partile sunt platitoare de TVA si serviciile sau bunurile schimbate sunt taxabile. In acest caz, valoarea serviciilor sau bunurilor ar trebui sa includa TVA-ul aplicabil, iar facturile emise ar trebui sa evidentieze TVA-ul corespunzator.
Daca partile nu efectueaza plata efectiva in bani, dar emit facturi, acestea trebuie sa fie inregistrate in contabilitate. Pentru SRL, veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile sunt deductibile. Pentru PFA, impozitarea depinde de momentul incasarii: daca nu incaseaza efectiv (in bani), PFA-ul nu se impoziteaza pe aceste venituri pana la momentul efectiv al incasarii (plata efectiva sau compensare).
Daca partile efectueaza plati in bani, fiecare parte primeste suma corespunzatoare serviciului prestat, iar plata poate fi dedusa din conturile de cheltuieli si venituri, respectiv, in contabilitatea fiecarei parti.
Pornind de la exemplu anterior, firma dvs. emite factura catre persoana fizica ce trebuie sa se autorizeze; 411 = % 704,4427
Persoana fizica (autorizata) emite factura pentru servicii de promovare: % 628,4426 = 401
Compensati cele doua sume pana la concurenta celei mai mici iar diferenta se regularizeaza prin banca.
Astfel, operatiunea este corect inregistrata fiscal, iar ambele parti sunt impozitate conform codului fiscal.
Colaboratorii nu detin PFA/SRL. Ce e de facut?
Daca influencerii nu detin forma juridica si colaborarea este ocazionala, veniturile se incadreaza la venituri din alte surse, conform art. 114 alin. (2) lit. g) Cod fiscal: „sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care nu sunt inregistrati fiscal [...] fara a avea caracter de continuitate”.
Impozitul este retinut la sursa:
- „impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa [...] prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut” (art. 115 alin. (1)–(3)).
- impozitul este final si se plateste pana pe 25 ale lunii urmatoare.
Compania declara impozitul prin D100 si il plateste la buget. Cheltuiala cu impozitul suportat este nedeductibila.
Din punct de vedere al influencerului, acesta datoreaza CASS daca depaseste plafonul de 6/12/24 salarii minime, conform art. 155 alin. (1) lit. h), iar aceste venituri trebuie declarate prin Declaratia Unica, pe care influencerul o depune in anul urmator realizarii veniturilor.
Colaborarile cu influenceri minori
Colaborarea cu influenceri care nu au implinit varsta de 18 ani implica reguli suplimentare atat din punct de vedere juridic, cat si fiscal. Minorii pot presta activitati de promovare online, insa doar cu acordul expres al reprezentantului legal (parinte sau tutore), conform regulilor prevazute de Codul civil privind capacitatea de exercitiu.
Contractele prin care minorul presteaza servicii de promovare trebuie semnate obligatoriu de reprezentantul legal, care isi asuma raspunderea pentru relatia contractuala si garanteaza ca activitatea se desfasoara in interesul minorului. Minorul poate semna si el contractul, dar doar cu rol simbolic, deoarece partea juridica efectiva este asumata de parinte sau tutore.
Din punct de vedere fiscal, veniturile obtinute de minor sunt tratate exact la fel ca veniturile unui adult, intrucat Codul fiscal nu face distinctie in functie de varsta persoanei. Astfel, veniturile platite unui influencer minor se impoziteaza prin retinere la sursa cu 10%, in baza art. 114-115 din Codul fiscal, iar impozitul astfel retinut este final.
In ceea ce priveste administrarea veniturilor, Codul civil prevede ca sumele obtinute de minor trebuie gestionate de reprezentantul legal exclusiv in interesul acestuia, fiind interzisa folosirea banilor in interesul parintelui sau al unei terte persoane. Reprezentantul legal are obligatia de a administra, proteja si utiliza veniturile minorului intr-un mod care sa serveasca bunastarii si dezvoltarii acestuia, conform art. 110 si urmatoarele din Codul civil privind administrarea bunurilor minorului.
Din perspectiva societatii care plateste veniturile, obligatiile sunt clare si obligatorii:
- retinerea, calcularea si declararea impozitului de 10% asupra venitului brut, in declaratia D100, cu plata pana la data de 25 a lunii urmatoare;
- verificarea si includerea semnaturii reprezentantului legal pe contract, pentru ca documentul sa fie valid;
- efectuarea platii catre minor in contul administrat de parinte, astfel incat fondurile sa fie corect gestionate.
Aceste reguli asigura atat respectarea legislatiei fiscale, cat si protectia juridica a minorului implicat in activitati de promovare.
de 
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
