Lichidarea unei firme este un proces complex, atat din punct de vedere juridic, cat si din punct de vedere fiscal si contabil. Ea reprezinta ultima etapa din viata unei societati comerciale si presupune incetarea existentei acesteia ca persoana juridica, dupa ce au fost achitate toate obligatiile catre creditori si repartizat patrimoniul ramas intre asociati sau actionari. Dincolo de formalitatile de radiere la Registrul Comertului si depunerea situatiilor financiare de lichidare, una dintre cele mai importante probleme pe care asociatii trebuie sa o inteleaga este modul in care se calculeaza si se plateste impozitul final rezultat din lichidare. Reglementarile fiscale prevad reguli clare pentru determinarea bazei impozabile, a cotei de impozit si a termenului de plata.
Bine de stiut la lichidarea unei firme
Pentru a intelege cadrul general, este esential de mentionat ca procedura de dizolvare si lichidare a societatilor comerciale este reglementata de Legea societatilor nr. 31/1990, iar partea fiscala este guvernata de Codul fiscal si Codul de procedura fiscala. Exista doua etape esentiale: dizolvarea si lichidarea, urmata de radierea din Registrul Comertului.
Conform art. 235 din Legea 31/1990, "In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii". Cu alte cuvinte, atunci cand asociatii ajung la un acord privind impartirea activului si achitarea datoriilor, dizolvarea si lichidarea pot avea loc simultan, fara a mai fi nevoie de numirea unui lichidator.
Prima etapa este dizolvarea si lichidarea efectiva. In acest moment, societatea isi inceteaza activitatea, iar asociatii decid cum vor fi impartite bunurile ramase proportional cu cota de participare la capitalul social. Se achita toate datoriile catre creditori, inclusiv catre ANAF, iar hotararea adunarii generale a asociatilor (AGA) privind lichidarea se publica in Monitorul Oficial. Tot in aceasta etapa trebuie depus primul bilant de lichidare (formularul S1039) in termen de 30 de zile de la inceperea procedurii. Acest bilant marcheaza situatia financiara a firmei la momentul intrarii in lichidare.
A doua etapa este radierea din Registrul Comertului. Aceasta poate fi initiata la cel putin 30 de zile de la finalizarea primei etape. In acest interval, orice creditor, inclusiv ANAF, are dreptul de a formula opozitie. Pentru a evita complicatii, este recomandata solicitarea unui certificat de atestare fiscala, care confirma faptul ca societatea nu mai are datorii la bugetul de stat. La momentul radierii se depune al doilea bilant de lichidare, intocmit tot pe formularul S1039 si cu solduri zero, trebuie depus in termen de 15 zile de la finalizarea lichidarii, impreuna cu cererea de radiere a societatii din Registrul Comertului. Aceasta obligatie este prevazuta de art. 260 alin. (6) din Legea societatilor nr. 31/1990, iar bilantul trebuie depus atat la ANAF, cat si la ONRC.
De aceasta data, in formularul S1039 se marcheaza optiunea "SITUATII FINANCIARE INTOCMITE DUPA TERMINAREA LICHIDARII CONF. ART. 263 SI 268 DIN LEGEA 31/1990". Documentul se completeaza integral si se depune insotit de o arhiva zip care contine toate componentele bilantului pe zero: formularele F10, F20, F30 si F40, hotararea AGA de aprobare a radierii si a situatiilor financiare, raportul administratorului privind radierea, notele explicative si declaratia conform art. 30.
Lista detaliata a documentelor necesare pentru inregistrarea mentiunilor privind radierea ca urmare a dizolvarii si lichidarii simultane a SNC, SCS, SRL si GIE (art. 235 din Legea 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare) este disponibila pe site-ul ONRC.
In esenta, documentele necesare la ONRC sunt:
- hotararea AGA privind dizolvarea si lichidarea simultana;
- cererea de radiere;
- certificatul de inregistrare si anexele;
- situatia financiara de lichidare (S1039);
- hotararea de repartizare a activelor;
- certificatul de la Administratia Financiara care atesta lipsa datoriilor catre bugetul de stat si contributiile sociale;
- imputernicirea persoanei care depune actele, daca este cazul;
- dovada achitarii taxelor.
Totodata, conform art. 90 din Codul de procedura fiscala, este necesara radierea inregistrarii fiscale prin depunerea declaratiei D700, in termen de 30 de zile de la pierderea calitatii de subiect de drept fiscal. Declaratia trebuie insotita de certificatul de inregistrare fiscala, in vederea anularii acestuia.
Din perspectiva contabila, in OMFP 897/2015 este prevazuta o monografie contabila specifica dizolvarii cu lichidare si falimentului societatilor (capitolul II, litera A, din Anexa la ordin). Aceasta poate fi folosita ca model si adaptata in functie de particularitatile fiecarei firme.
Amenda de pana la 10.000 lei pentru lipsa Manualului de Politici Contabile poate fi doar inceputul!
Intocmeste-ti rapid si legal propriul Manual de Politici Contabile - lucrarea este 100% editabila, usor de personalizat si printat rapid!
Comanda-l acum: proceduri-politici.contabilul.ro
Cum se calculeaza impozitul final din lichidarea unei societati si reglementari cheie
Din punct de vedere fiscal, lichidarea unei firme atrage doua tipuri de obligatii fiscale: TVA (daca este cazul) si impozitul pe veniturile obtinute din lichidare.
Cresterea prepelitelor japoneze
Cultura castravetelui anti-diabet
Cum sa faci bani din vanzarile pe Amazon
Conform art. 270 alin. (5) din Codul fiscal, "Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial". Aceasta inseamna ca, daca societatea a dedus TVA la momentul achizitiei activelor distribuite catre asociati, trebuie colectata TVA si la momentul distribuirii. Daca insa bunurile au fost achizitionate fara drept de deducere (de exemplu, un imobil cumparat de la o persoana fizica), nu se colecteaza TVA.
In ceea ce priveste impozitul pe venit, Codul fiscal reglementeaza clar situatia. Potrivit art. 94 alin. (11), "Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare". Cu alte cuvinte, impozitul nu se aplica asupra intregii sume primite de asociati, ci doar asupra diferentei dintre suma distribuita si capitalul social adus initial.
Normele metodologice aferente stabilesc ca, in cazul lichidarii, activele trebuie evaluate la valoarea justa, respectiv la pretul de piata. Astfel, baza impozabila se determina in doi pasi:
a) Se calculeaza diferenta dintre valoarea activelor ramase si datoriile societatii.
b) Din aceasta diferenta se scade valoarea aportului la capitalul social.
Potrivit art. 97 alin. (5) din Codul fiscal, venitul impozabil astfel determinat se impune cu o cota de 10%, iar impozitul este final. Mai mult, "obligatia calcularii, retinerii si platii impozitului revine persoanei juridice", iar plata trebuie facuta pana la data depunerii situatiei financiare finale la Registrul Comertului.
Exemplu de calcul al venitului impozabil obtinut din lichidarea unei persoane juridice
Pentru a intelege mai bine mecanismul, sa luam un exemplu simplu:
O societate comerciala este lichidata, iar dupa plata tuturor datoriilor catre creditori ramane un patrimoniu net care urmeaza a fi distribuit asociatilor. Sa presupunem ca asociatul unic urmeaza sa primeasca 3.700 lei in urma lichidarii. Capitalul sau social subscris si varsat a fost de 200 lei.
Conform art. 94 alin. (11) din Codul fiscal, venitul impozabil se calculeaza astfel:
3700 lei – 200 lei = 3500 lei.
Impozitul datorat este de 10% aplicat asupra acestei sume, deci:
3500 lei x 10% = 350 lei.
Asadar, societatea are obligatia sa retina si sa vireze la bugetul de stat suma de 350 lei inainte de depunerea bilantului final si radierea firmei.
Un alt exemplu particular este cazul reducerii capitalului social. Daca majorarea capitalului s-a facut prin capitalizarea unui imprumut de la asociat, iar ulterior acesta doreste retragerea banilor prin reducerea capitalului, sumele retrase sunt considerate venituri impozabile. De asemenea, daca aportul a constat intr-un teren, acesta trebuie vandut la valoarea de piata, iar venitul obtinut din vanzare intra in baza de calcul a impozitului.
de 
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
