de Florin Amariei
25 Mai. 2020
5692
Intrarea pe o piata printr-o investitie de tip colectare, depozitare si reciclare deseuri poate fi decisiva pentru succesul in afaceri ecologice.
Care sunt avantajele, conditiile (in)succesului si pasii pentru deschiderea unei afaceri in domeniul reciclarii deseurilor de echipamete electronice si electrocasnice (DEEE) sunt cateva intrebari la care am raspunsuri punctuale.
1. Care este scopul unei afaceri DEEE?
Refolosirea, reciclarea si reutilizarea componentelor, materialelor si substantelor continute in DEEE. Tratarea acestora implica colectare, depozitare temporara, dezasamblare, faramare, refolosire a componentelor sau pregatire pentru depozitarea finala.
2. Cum arata piata
Puncte tari
– Cantitatea totala de ambalaje care intra pe piata locala creste anual cu 10-15%;
– Prioritate ARPM, APM, Producatori, Importatori, Distribuitori: Infiintarea a cel putin unui punct de colectare in fiecare oras cu peste 20.000 de locuitori (cf Termenul legal este 31 decembrie 2006 (HG 448/2005, art 5, alin (3), pct b);
– Legislatia europeana prevede dreptul consumatorului de a scapa de produsul vechi la livrarea unuia nou;
– Strategiile regionale si locale de gestionare a deseurilor;
– Peste 300 de companii autorizate in domeniul reciclarii si valorificarii si parteneriate incheiate cu autoritatile locale, insa nu este clar daca exista puncte de colectare selectiva create special pentru DEEE;
– Cantitatea totala de echipamente electrice si electronice colectate la nivelul Romaniei, in 2006, a fost de 68,80 mii tone. Se anticipeaza 74,40 mii tone pentru 2007 si 117,10 mii tone pana in 2013;
– Conditii restrictive de depozitare la gropile de gunoi;
– Existenta pe piata a instalatiilor pentru prelucrarea integrala a DEEE;
– Inventii integrate inregistrate la OSIM;
– Campanii de constientizare organizate de autoritatile locale.
Puncte slabe
– Mentalitatea, desconsiderarea gunoiului si debarasare de responsabilitate a consumatorului si producatorului;
– Birocratia obtinerii finantarilor si subventiilor din banii UE sau de la stat;
– Insuficienta sau inexistenta cointeresarii asociatiilor de locatari/proprietari, gospodarii sau a agentilor economici in segregarea deseurilor;
– Insuficienta sau inexistenta penalizarii consumatorilor si producatorilor de DEEE;
– Majoritatea punctelor de colectare DEEE apartin operatorilor locali de salubritate, carora le este mai facil sa colectezesi apoi sa segregheze;
– Pana la crearea pietei interne pentru desfacerea materialelor si componentelor pentru care, in prezent, nu exista o astfel de piata, este necesara gasirea unor parteneri externi care sa le preia.
Oportunitati
– Piata deseurilor este una tanara, cu multe nise;
– Posibilitatea parteneriatelor cu autoritatile locale, cu alte firme/asociatii din domeniu sau asociatii de producatori si distribuitori de EEE;
– Conform HG 448/2005 pentru a atinge obiectivele privind valorificarea, producatorii vor avea posibilitatea sa transfere responsabilitatile catre terti, autoritati locale sau intreprinderi particulare;
– “Schema de granturi pentru sectorul public pentru pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului” (Faza extinsa) si rezultatele acestor proiecte;
– Planurile regionale/locale de gestionare a deseurilor;
– Trendul lent crescator catre responsabilitatea sociala a companiilor;
– Folosirea la transportul marfurilor a sistemelor de ambalare returnabile;
– Cantitatile semnificative de electronice/electrocasnice vandute;
– Produsele ce urmeaza a fi reciclate trebuie marcate cu un insemn care atrage atentia ca respectivul obiect nu poate fi aruncat impreuna cu gunoiul menajer;
– Exista un numar restrans de asociatii care urmaresc preluarea responsabilitatilor producatorilor si importatorilor indomeniul colectarii si reciclarii DEEE;
– Romania stat membru UE.
Amenintari
– Mentalitate si indiferenta, Romania functionand dupa principiul ”carrot and stick”;
– Implementare lenta a legislatiei transpuse;
– Lipsa unor centre functionale de colectare DEEE despre care “lumea sa stie”;
– Normele UE par imposibil de indeplinit in totalitate.
3. Care sunt costurile ce trebuie luate in calcul?
– Costurile pentru infiintarea, echiparea si operarea unui punct de colectare;
– Costuri de autorizare;
– Costuri de colectare = costuri de transport + costuri de manipulare;
– Costurile de manipulare cuprind costurile cu incarcarea descarcarea;
– Costuri de tratare = costuri sortare + costuri dezmembrare;
– Costuri cu eliminarea deseurilor nereciclabile/periculoase prin depozitare;
– Costuri de comunicare = cheltuiala cu informarea/constientizarea detinatorilor de DEEE
4. Exista oportunitati definantare?
– Suma pe care Romania o va putea cheltui din 2007 pentru a se conforma la acquis-ul comunitar pe probleme de managementul deseurilor se ridica la circa 3 miliarde de euro prin Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.
– Instalatiile pentru reciclarea deseurilor electrice si electronice constituie categorii de proiecte finantabile de la Fondul de mediu conf. OUG 196/2005.
5. Unde ma pot interesa?
Pentru date suplimentare sau intrebari referitoare la problema DEEE si studii de fezabilitate se pot aborda: firme de consultanta si management specializate, Directia Generala Deseuri si Substante Chimice Periculoase din cadrul MMGA, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului sau la MEC, Directia Generala Politica Industriala/Comisia Nationala pentru Reciclarea Materialelor, Directia pentru Integrare Europeana si Negocieri.
6. Ce produse intra in categoria DEEE?
Notiunea de echipament electric si electronic inglobeaza si piesele componente, sub ansamblele care fac parte integranta din produse si materialele consumabile.
Conform Directivei 2002/96/CE, cele cu marcaj specific prin care sa evidentieze faptul ca echipamentele care-l poarta fac obiectul unei colectari specifice si nu trebuie amestecate cu alte deseuri. Mai clar, produse iesite din uz, depasite precum: echipamente IT & C (PC-uri, jocurile video), aparate casnice mari, aparate casnice mici, echipamente de larg consum, echipamente de iluminat, unelte electrice si electronice (cu exceptia uneltelor industriale fixe), jucarii, echipamente sportive si de agrement, dispozitive medicale (cu exceptia produselor implantate si infectate), instrumente de supraveghere si control, distribuitoare automate, toate cablurile din si/sau din afara unui echipament aruncat.
7. Ce materii prime putem obtine din reciclarea DEEE?
Din dezmembrarea si tratarea DEEE rezulta:
– Deseuri Reciclabile: feroase, neferoase, mase plastice, altele;
–Deseuri reutilizabile: piese de schimb second-hand si componentere utilizabile. Conform Comisiei Nationale pentru Reciclarea Materialelor structura materialelor si componentelor rezultate dinDEEE ar fi urmatoarea: fonta si otel 48%, aluminiu 5%, cupru7%, material plastic inflamabil 15%, material plastic neinflamabil5%, sticla 5%, cauciuc 1%, circuite imprimate (PCB) 3%,ceramice si sinterizate 2%, lemn si placaj 3%, alte metale (neferoase) 1%, altele.
8. Cat pot obtine pe DEEE?
– Intre 0,50 si 2,50 euro/kg DEEE la bursa(ele) de deseuri interna sau internationala
– Reper preturile practicate de reciclatorii de pe piata europeana (0,60 euro/kg DEEE).
– Venituri din comercializarea pieselor de schimb si a componentelor reutilizabile, venituri din comercializarea deseurilor feroase, neferoase si mase plastice, altele materiale rezultate din sortare si dezmembrare.
de
Florin AmarieiPasionat de extinderea orizontului serviciilor financiare si de schimb alternative, el lucreaza in cadrul IdeiDeAfaceri.ro inca din 2018 pentru a furniza cititorilor numai informatiile care conteaza cu adevarat.
Tags: reciclareafacerebusiness reciclare