Interprinzatori celebri: Inventatorul ca om de afaceri - Thomas Alva Edison

In 1876, cand Statele Unite ale Americii sarbatoreau un secol de existenta, Thomas Alva Edison construia primul laborator independent de cercetare-dezvoltare din America, la Menlo Park, New Jersey. Implinea 29 de ani. 14 ani mai tarziu, in 1890, el devenea cunoscut ca "vrajitorul din Menlo Park". Iar la inceputul secolului 20, Edison era, probabil, cea mai renumita figura din S.U.A., un american a carui reputatie in strainatate era concurata doar de cea a unui geniu precursor, Benjamin Franklin.

Pasii catre o afacere de succes Berea Artizanala

Vezi AICI detalii

Criptomonede Ghid practic pentru incepatori

Vezi AICI detalii

Ghid practic pentru realizat felicitari de lux

Vezi AICI detalii

De-a lungul uimitoarei si productivei sale vieti, Edison a devenit initiatorul a peste 1.000 de inventii omologate si parintele unei duzini de industrii importante.
 
La 12 ani, a renuntat la studii si s-a apucat sa vanda ziare in trenul care facea curse intre Port Huron si Detroit, ultimul recunoscut ca oras in plina dezvoltare a industriei farmaceutice. Atras de chimie, a strans mostre si a facut diverse experiente chiar in vagonul de bagaje, fiind pe punctul de a provoca un incendiu, distrat cum era . Prost platit, el era atent la toate oportunitatile care apareau.

Cea mai buna ocazie s-a ivit in 1862, cand lumea era avida de informatii privind soarta bataliilor din razboiul de secesiune. Edison a cumparat pe credit 1.000 de exemplare din ziarul "Detroit Free Press" si a inceput sa le distribuie in statiile de-a lungul rutei trenului. Multimea dornica de noi stiri devenea din ce in ce mai mare la fiecare statie, astfel ca atunci cand trenul se apropia de capatul traseului, Edison marise deja pretul ziarelor sale de la 5 la 25 de centi.

Fiind nevoit sa se decida pentru o meserie, a optat pentru una care corespundea neobositei sale curiozitati stiintifice: a devenit telegrafist. Datorita problemelor de auz, a fost doar un lucrator bun, dar nu unul de nadejde. Neatentia sa a dus la un moment dat la ciocnirea a doua trenuri, cariera fiindu-i plina de schimbari repetate si aranjamente pe termen scurt.

Telegrafia l-a atras mai ales pentru ca era la marginea domeniului electricitatii. Multe dintre descoperirile sale sunt legate de telegrafie, dar prima inventia omologata, inregistrata la 13 octombrie 1868, a fost un dispozitiv electronic de vot. Insa acesta s-a dovedit inutil pentru niste politicieni putin interesati de ceva imposibil de falsificat.

Edison a inteles ca dintre variatele preocupari stiintifice trebuie sa le aleaga doar pe cele cerute de piata. El s-a dovedit un intreprinzator in halat de savant, dar un intreprinzator abil, gata mereu sa-si sune avocatii pentru a da in judecata pe oricine ar fi avut curajul sa-i incalce dreptul de proprietate asupra inventiilor.

Sistemul electronic de votare a fost urmat de un alt dispozitiv destinat burselor si caselor de brokeraj, pe care Edison l-a vandut cu 40.000 $. Au urmat un transmitator telefonic din carbon si un receptor de sunet telefonic nemagnetic, achizitionate de Western Union pentru suma de 100.000 $ fiecare, si un receptor telefonic vandut firmei English Bell Company pentru 30.000 $.

Cu ajutorul acestor fonduri, Edison a deschis in 1876 un laborator in Menlo Park, New Jersey. Atat echipamentul folosit, cat si echipa de cercetatori erau de prima clasa. Avea un ochi format pentru detectarea talentelor si nu avea nici un scrupul in folosirea unor persoane care dispuneau de cunostintele si de indemanarea care lui ii lipseau. Recunoasterea publica era o problema aparte, Edison admitand foarte rar contributia celorlalti la succesul sau.

[pagina_noua]
 
De departe cea mai faimoasa inventie care a emanat din Menlo Park a fost, desigur, iluminatul electric modern, care inlocuia lumina de gaz din locuinte si iluminatul stradal pe baza de arc voltaic. El a creat un sistem complex, din laboratoarele sale iesind dinamuri, generatoare, mijloace de distributie si cabluri de alimentare, dispozitive de control si de masurare, precum si faimosul bec electric.

Edison si-a organizat munca in stilul unui om de afaceri, actionand mereu intr-un mod precaut. A inteles ca trebuie sa lupte cu companiile de gaz, deoarece dispunea de un produs superior, mai putin costisitor. In 1879, cand terminase primul bec incandescent, Edison cheltuia in medie 800 $ pe saptamana. Pentru a strange fondurile necesare, a fost obligat sa-si vanda o parte din procentele detinute in firma proprie. Un grup de investitori a achizitionat 1/6 din companie, pentru 50.000 $. Printre ei se afla si faimosul bancher J.P. Morgan, ceea ce a facut ca Edison sa intretina relatii excelente cu bancherii de pe Wall Street si sa nu aiba niciodata greutati in obtinerea de fonduri.

La inceput, lumina electrica era produsa de generatoare mici. J.P. Morgan a fost primul care si-a instalat un astfel de generator, la resedinta sa din New York. In anul urmator, teatrul si posta din Boston erau iluminate electric. Dar Edison dorea ca energia electrica sa fie produsa in centrale gigantice si transmiterea ei sa se faca nu la suprafata, ci prin cabluri subterane, care erau mult mai sigure. Aceasta idee s-a dovedit mai tarziu un avantaj competitiv deosebit, pentru ca sistemul lui Edison nu a intrat sub incidenta restrictiilor instituite in 1890, cand raspandirea telefonului, telegrafului si a cablurilor electrice a "intunecat" cerul marilor orase.

Centrala electrica de pe Pearl Street a intrat in functiune pe 4 septembrie 1882, semnificand inceputul industriei de electricitate din S.U.A. A costat 600.000 $ si era formata din sase dinamuri, cel mai mare fiind capabil sa produca 125 CP, ceea ce era destul de impresionant la vremea respectiva. Initial, electricitatea era dirijata si spre alte 58 de locuri fata de birourile lui Morgan. In decembrie erau deja 203 consumatori, iar un an mai tarziu, 513. Dar toti erau localizati in apropierea statiei de pe Pearl Street, deoarece distanta producea pierderi in transmiterea energiei.

In ciuda calculelor atente ale lui Edison si a eforturilor sale neincetate de a reduce costurile de productie, centrala electrica nu a adus nici un venit pana in 1885, cand a fost anuntat un dividend de 4%, necesar pentru a spori entuziasmul investitorilor pentru o statie in oras. Totusi, Edison facuse o greseala: sistemul sau functiona cu curent continuu, unde tensiunea maxima fiind destul de joasa, distributia devenea rentabila doar pentru zone restranse, cu o cerere de consum mare. In acelasi timp, cum cererea de electricitate era in continua crestere, alti investitori au inceput sa experimenteze sistemele de distributie cu curent alternativ, care puteau furniza electricitate mai ieftin si zonelor mai putin populate.

Numit de contemporani "cel mai folositor american", Edison a reusit sa transforme vietile tuturor. Pe langa becul incandescent, numele lui se leaga de descoperirea fonografului, a motorului cu tractiune electrica si a efectului Edison, un fenomen care a condus la aparitia tubului cu vid si, astfel, la aparitia radioului si a televiziunii. In medie, la fiecare doua saptamani, Edison descoperea un lucru nou.

Thomas Alva Edison: "Un inventator incearca sa acopere nevoile unei civilizatii nebune. Fiecarui lucru nou i se opune rezistenta si este nevoie de ani de zile ca inventatorul sa se poata face ascultat si de alti multi ani pentru ca inventia sa fie aplicata; iar cand in sfarsit este pusa in practica, minunatele noastre legi si proceduri judecatoresti sunt folosite de comercianti in scopul ruinarii inventatorului."