Bugetul de somaj al statului, golit in doar doua luni

"Doar intr-o luna si jumatate de pandemie s-a cheltuit tot fondul public de somaj care trebuia colectat pana la 31 decembrie, doar din somajul tehnic. Acei bani s-au dus instant", a afirmat Dumitru Costin.

 

In declaratiile de presa dupa discutiile cu membrii Guvernului, liderul BNS a precizat ca si cea de-a doua masura guvernamentala pentru sprijinirea mediului de afaceri, adica acoperirea de catre autoritati a 41,5% din salariul angajatilor care revin la munca dupa pandemie, a secatuit fondul public pentru somaj.

 

"O alta masura de sprijin pentru mediul de afaceri, cei 41,5%, a fost, de asemenea, decontata in principal de fondul public de somaj, deci toate excedentele pe care le-am avut acolo s-au spulberat", a mentionat Dumitru Costin.

 

Liderul sindical a mai aratat ca noua masura de sprijinire a mediului de afaceri, "munca flexibila" ("kurzarbeit"), prin care o parte a salariului lucratorului caruia angajatorul ii reduce programul de lucru este subventionata de stat, va fi finantata prin noi imprumuturi angajate de Guvern.

 

"Acum, ca sa plateasca in continuare aceste masuri de sprijin, Romania a trecut la imprumuturi: SURE este un program in baza caruia Romania va primi 4 miliarde de euro - am avut certificarea saptamana trecuta direct de la Bruxelles - sub forma de imprumut pentru masuri active astfel incat sa tina cat mai multe locuri de munca in viata. Deci discutam de un imprumut, pe care il ia statul roman si care se duce, inainte de toate, in companii, in firme. Noi am atras atentia ca daca tot iti dau bani publici de la bugetul de stat, nu iti pun in partea cealalta nici macar o conditie in ceea ce priveste pastrarea lucratorului? Au fost eliminate masurile care tinteau obligativitatea (angajatorului, n.r.) de a-l mai pastra pe lucrator (mai multe luni dupa primirea sprijinului financiar, n.r.). Am adus exemple concrete de companii care au luat bani de la bugetul public pe somajul tehnic si la un moment dat au dat oamenii afara. Deci un non-sens, am risipit banii inutil", a precizat Dumitru Costin.

 

Presedintele BNS a explicat intr-un interviu acordat Agerpres, ca a solicitat Guvernului sa ceara mediului de afaceri sa-si majoreze contributiile la fondul de somaj, in cazul in care patronatele doresc aplicarea "muncii flexibile" pe termen nelimitat.

 

"Acum platim atat ajutorul de somaj, dar si masura de 41,5%, tot din alti bani: sunt bani din transferuri de la Bugetul de Stat si din fonduri europene nerambursabile. Aceasta operatiune nu e in regula. In Germania, pentru 'kurzarbeit' angajatorul plateste procente. Daca (patronatele din Romania, n.r.) vor sa aiba masura 'kurzarbeit' trecuta in lege pe perioada nedeterminata, nu doar in pandemie ci oricand, le-am zis ca trebuie sa plateasca", a subliniat Dumitru Costin.

 

Liderul sindical a mai aratat ca, in prezent, mediul de afaceri din Romania plateste cele mai mici contributii pentru somaj din Uniunea Europeana - 2,25%.

 

"In momentul in care tu din mediul de afaceri revendici bani publici si spui 'am nevoie de bani pentru a sustine kurzarbeit' - va reamintesc ca au sustinut constant, au venit la Palatul Cotroceni si la Palatul Victoria de mai multe ori si au spus 'vrem bani de acolo'. In momentul de fata, Romania este, la nivel european, pe primul loc in ceea ce priveste lejeritatea pe mediul de afaceri in ceea ce priveste contributiile. Mediul de afaceri din Romania e campion, el plateste 2,25% pentru un pachet intreg de servicii. Deci un pachet insignifiant. (...) In ceea ce priveste contributiile, consideram ca daca mediul de afaceri vrea si dupa 1 ianuarie sa beneficieze si sa utilizeze acest instrument de 'kurzarbeit', ar trebui sa aiba o contributie suplimentara. Ar trebui sa plateasca mai mult de 2,25% la fondul (de somaj, n.r.). Sunt o multime de prestatii concentrate toate in acesti 2,25%", a afirmat Dumitru Costin.

 

Presedintele Blocului National Sindical s-a declarat sceptic ca Guvernul va impune mediului de afaceri o crestere a contributiilor la fondul de somaj, in contextul apropierii alegerilor.