Cum se pune pe picioare un mic atelier de mobila

Cristian Cafrita, directorul general al firmei Livisty:

“Eu am fost intre 1990 si 1992 in S.U.A. Am plecat imediat dupa mineriada. Dupa acele evenimente m-am hotarat definitiv sa emigrez. Peste ocean am fost apreciat, m-am descurcat bine si am pus ceva bani deoparte, dar dupa o vreme m-a cuprins dorul de tara, asa ca m-am intors.

Mi-am spus ca de angajat la stat sau la patron nu ma mai angajez, ca urmare am vandut la inceput mingi si prosoape intr-o piata din apropiere de Calea Mosilor. Timp de doi ani eu, inginer mecanic, am vandut in piata. Si, la un moment dat, un prieten mi-a propus sa incercam sa facem afaceri cu lemn. Am zis «De acord».

O matusa de-a nevestei mele statea la casa si acolo am hotarat sa improvizam un sediu. Primul utilaj achizitionat a fost o masina universala de tamplarie care taia, rindeluia. Intr-o singura camera de trei metri lungime ajungeam, uneori, sa taiem si scanduri de patru metri lungime. Eram doi oameni, muncitori-patroni, dar la scurt timp prietenul meu s-a retras si am fost nevoit sa continui singur. Asta se intampla in 1995,” isi aminteste domnul Cafrita.

“Afacerea am dezvoltat-o in timp, pas cu pas. Nu am avut curajul sa ma arunc inainte fara un plan, nu am avut curaj sa imi pun casa gaj pentru imprumuturi in acele vremuri tulburi ale anilor ‘90. Acum am toate impozitele platite la stat, firma merge pe profit. Am 18 angajati si ma consider un producator mic, mai ales ca produsele mele nu se adreseaza magnatilor, ci publicului mediu. Pe langa muncitori, mai am doi designeri cu care lucrez permanent. Facem niste lucrari extraordinare, demne de expozitie”.

Cristian Cafrita spune ca firma pe care o conduce se afla la dispozitia clientului: “Clientii se prezinta la firma noastra unde au o discutie cu designerii nostri. Avem posibilitatea ca, in cazul in care exista neclaritati, sa prezentam proiectul si pe calculator. Daca ne intelegem, urmeaza achitarea de catre client a avansului (60% din pretul mobilierului) si fixam momentul in care se incepe efectiv munca.

Tot atunci, dam un termen pentru finalizarea lucrarii, in functie de comenzile pe care le avem in aceea perioada. Cele mai multe vin prin recomandari de la clienti multumiti, in proportie de 90%. Restul comenzilor apar dupa ce clientii fac cunostinta cu noi prin intermediul Internetului.”

STOP!
Spune adio crizei!
Si bun-venit profitului din propria ta afacere cu mobila.

Concurenta? Preturile mici ale marilor producatori in serie

Desi in acest moment exista un numar apreciabil de firme care produc mobila la comanda, existenta acestora nu este amenintata de lupta fratricida, ci de competitia cu marii producatori de mobila de  serie. “Competitia cea mai acerba este dusa cu firmele mari (Mobexpert, Elvila, Neoset), deoarece clientul compara preturile tale cu cele ale firmelor care produc in serie.

Ei s-ar astepta sa te aliniezi acestor preturi care sunt mai mici, uitand ca vorbim de mobila personalizata si nu de una pe care o gasesti si in casele altora. E ca si in industria auto. O masina facuta la comanda sau manual este mult mai scumpa decat una de serie. La marile companii se face un singur proiect dupa care se realizeaza apoi mii, poate zeci de mii de obiecte identice de mobilier. Ori, in cazul meu ai un nevoie de munca unui designer la fiecare comanda.

Problema este ca exista si riscul ca, dupa ce te-ai inteles cu clientul si ai facut proiectul, acesta sa refuze continuarea lucrarii. Desigur, avem cataloage, schite – dintre cele deja realizate – pe care le prezentam, pentru inspiratie, viitorilor clienti, dar prea putini vor acelasi tip de mobila. Cel mai mare neajuns in aceasta bransa ramane, totusi, faptul ca posibilitatile financiare ale oamenilor sunt relativ reduse.

Deocamdata imi place ceea ce fac si de aceea nu renunt la afacere. Dincolo de aceste greutati, poate inerente, afacerea merge pe o linie ascendenta. Astazi pot zice ca am recuperat integral investitia.

Castigul anual este de 6% din cifra de afaceri, dar, pentru ca afacerea sa capete o oarecare stabilitate, profitul ar trebui sa fie de minim 10%. Poti avea nenorocul ca, la un moment dat, sa ti se strice o masina, sa zicem masina-circular. Normal ar fi sa apelezi la fondul de rezerva. Daca profitul e mic si investitorul nu are asa ceva, da faliment”, concluzioneaza Cristian Cafrita.

Probleme in nomenclatorul de meserii

Ca in aproape toate domeniile, si in cel al productiei de mobilier exista neajunsuri. Unul dintre acestea apare chiar in momentul alegerii obiectului de activitate al firmei. Codul CAEN prevede la capitolul “Productia de mobilier” ca obiecte de activitate distincte productia de scaune (la numarul 3611), productia mobilierului pentru birou si magazine (3612), productia mobilierului pentru bucatarii (3613).

Teoretic, ar trebui sa va inscrieti firma cu toate cele trei obiecte de activitate. Pentru a evita o munca in plus si o birocratie mai mare, exista o scapare: sa treceti ca obiect de activitate al firmei productia altor tipuri de mobilier, optiune existenta la pozitia 3614. Aceasta da posibilitatea firmei de a fabrica mobilier pentru dormitoare, sufragerii, gradini etc. Prin acest mic tertip scapati de orice bataie de cap.

Un alt neajuns a fost semnalat de catre Cristian Cafrita care a tinut sa precizeze ca muncitorii pe care ii are in firma sunt toti trecuti la categoria „necalificati”, deoarece nu exista in nomenclatorul de meserii cea de confectioner mobilier pal nelaminat, spre exemplu, ci doar meseria de tamplar. “Este o inexactitate, deoarece tamplarul lucreaza lemnul, cu panza cu fierastrau, si nu cu circularul cu incizor, cu masina de gaurit sau cu masina de pus cant”, spune intreprinzatorul.

„Eu ma adresez publicului larg”, spune patronul firmei Livesty. “Am incercat sa ma fac cunoscut prin tot felul de metode, dar, sincer, doar Internetul are eficienta dorita. Investitia in marea publicitate nu se intoarce in folosul investitorilor, cel putin in domeniul mobilei. Nu va ascund ca am incercat si aceasta pista.

Dar, spre exemplu, in Pagini Aurii trebuie sa platesti intre 700 si 800 de dolari pentru un chenar de sase centimetri patrati. Ca urmare a achizitionarii lui am avut doua telefoane pe luna. In plus, de pe urma acestor telefoane reuseam sa inchei foarte putine comenzi. Si atunci mi-am dat seama ca investitia nu se justifica.

La radio, pentru o campanie de numai o luna de zile, ai nevoie de minimum 2.500 de euro. Este o investitie inutila. Adica tu ar trebui sa investesti in publicitate cateva mii de euro, cand suma aceasta reprezinta profitul tau anual.”

Tags: mobilamobilieridei de afaceriafaceri la cheieafaceri mobila