Ei asa au inceput... (II)

Idei de afaceri: Limuzina de inchiriat

Inchirierea limuzinelor este o afacere cu traditie in S.U.A. si Canada. R.T. s-a gandit ca afacerea ar prinde si in Romania, asa ca in urma cu 10 ani a cumparat o limuzina din Canada, cu 25.000 de dolari, si a demarat o activitate similara pe piata de la noi.

R.T., care este director tehnic dar si sofer (in ocaziile speciale), povesteste: "Masina am scos-o in lume in iunie 1997 si primii clienti au fost o pereche de tineri croati care s-au casatorit.

La inceput, pentru promovarea afacerii am facut fluturasi pe care i-am distribuit la restaurante de lux si hoteluri, apoi am dat anunturi in presa si pe teletext. Clientii sunt, in general, VIP-uri si persoane care vor sa se casatoreasca, de aceea sezonul propice este de la sfarsitul primaverii pana prin octombrie, noiembrie. Am fost solicitati si de cazinouri, dar si pentru filme artistice, precum si pentru festivalul "Cerbul de Aur", unde am plimbat-o pe Vaya con Dios. Daca vom colabora cu un impresar, probabil vom avea printre clienti si trupe de muzica straine care vin sa dea spectacole in Romania."

Tarifele sunt 75 euro pentru o ora, 195 euro pentru 3 ore sau 245 euro pentru 6 ore, depinde si de ocazia pentru care se inchiriaza sau de distanta de parcurs. Singurele probleme sunt cele tehnice, cu aerul conditionat, cu televizorul, cu piesele de schimb. In Romania nu se gasesc piese de schimb pentru limuzine, din acest motiv, in caz de nevoie, ele se importa. In general asistenta tehnica e mai dificila, pentru ca aici limuzinele sunt rare si mecanicii nu sunt familiarizati cu ele.

Idei de afaceri: Servicii de dezinsectie
In iulie 1995, C.M. s-a hotarat sa exploateze nevoia celor din jur de a scapa de "chiriasii" nedoriti si a infiintat o firma specializata pe servicii de dezinsectie si deratizare. Capitalul initial (cca 70 lei, obtinuti cu ajutorul parintilor) a fost folosit pentru achizitionarea de pompe, material de protectie, recipiente pentru preparat momeli si diverse instrumente de laborator.

"Prepararea solutiilor se face ca la farmacie, iar cantitatile variaza in functie de suprafata locului si de gradul de infestare. In mare parte am invatat aceste lucruri la un curs organizat de Inspectoratul de Poilitie Sanitara. Manipularea substantelor toxice si a pesticidelor nu o poate face oricine: eu de-abia cand am terminat cursul, in noiembrie '95, am primit autorizatia de functionare", spune C.M.

La inceput a muncit singur: a mers la institutii, firme particulare, hoteluri, restaurante si la administratorii pietelor publice, prezentandu-si serviciile si primii clienti nu au intarziat sa apara. Practic oricine are nevoie de o dezinsectie sau de o deratizare. Cand volumul de munca l-a depasit, a angajat 4 operatori, un dispecer, un jurist si un contabil. "Scolarizarea operatorilor am facut-o pe teren, la fata locului. Pot spune ca m-am specializat pe servicii in sfera alimentatiei publice, unde este mai mult de munca."

Activitatea nu este deloc simpla: "E greu sa gasesti operatori potriviti si la fel de greu e sa-i instruiesti si sa-i verifici. Eu raspund pe de o parte fata de client, iar pe de alta parte fata de organul de control sanitar. Daca, dupa ce s-a facut dezinsectia, apar totusi insecte si organul de control amendeaza firma respectiva, amenda o platesc eu. Acest lucru este stipulat in contract. Un tratament executat de un nespecialist nu da rezultate. Eu garantez eficienta tratamentului timp de 2-6 luni, in functie de profilul unitatii respective, daca este un spatiu industrial sau un simplu apartament". Profitul atinge 20% si in cea mai mare parte este reinvestit.

Idei de afaceri: Amenajarea gradinilor
C.D. a demarat in toamna lui 1996 o afacere cu amenajari de spatii verzi si de interioare. Primele anunturi publicitare prin care si-a promovat serviciile pacatuiau prin faptul ca nu lasau sa se inteleaga despre ce este vorba de fapt. De-abia dupa ce textul lor a fost schimbat si oamenii au aflat ca arhitectura peisagera inseamna ornamentarea si intretinerea gradinilor, telefoanele au inceput sa sune.

"Ideea acestei activitati mi-a venit vazand gradinile nemaipomenite din Spania sau Grecia, unde clima e mult mai neplacuta ca la noi. Acolo terenul este secetos si oamenii isi dau mult mai mult interesul pentru felul in care arata mica gradina din fata casei lor", povesteste C.D. Investitia initiala a fost in unelte semi-mecanizate, intr-un camion pentru transportul arborilor mai inalti si, mai ales, in publicitate.

Activitatea este, de regula, sezoniera, dar se poate acoperi si perioada iernii cu amenajari florale de interior sau cu intretinerea acestora, in cazul unor plante mai pretentioase. Solicitarile sunt pentru suprafete care variaza de la cativa metri patrati la cateva sute. "Am avut chiar o cerere pentru un brad de 7 m inaltime, unde a trebuit sa folosim  o macara. Si, bineinteles, pretul a fost pe masura. Multi sunt fericiti ca exista asemenea servicii si la noi, in Romania. Si eu ma bucur ca pot oferi astfel de servicii, in schimb imi pare foarte rau cand merg pe strada si vad curti goale sau in paragina, betonate in totalitate sau, cel mai rau, ornate cu plante artificiale."

Idei de afaceri: Productie de dresuri
In 1992, E.E. si C.A. erau salariate ale fabricii de ciorapi Adesgo. Oportunitatea de a intra in afaceri s-a ivit chiar in acel an, cand s-a scos la licitatie primul activ al fabricii, activ constand intr-o cladire cu doua etaje si cu depozite, utilata cu 20 de masini de tricotat vechi din 1972.

Totul a fost evaluat, atunci, la 26 de milioane de lei. Emilia si Carmen s-au hotarat sa participe la licitatie, impreuna cu alti doi asociati; suma pe care au oferit-o a fost de 65 de milioane (desi cladirea se afla intr-o stare jalnica) si astfel au castigat. Au demarat productia de dresuri, de data aceasta pe cont propriu, bazandu-se pe faptul ca aveau deja experienta si cunosteau absolut totul despre ceea ce inseamna un ciorap.

C.A.: "Prin credite am facut absolut totul, incepand de la preluarea acestui activ. Primul an a fost cel mai greu pentru ca trebuia sa ne gandim si la ratele de acoperire a creditului, care au fost esalonate pe 5 ani, si plateam si dobanda. Dar productia a mers foarte bine, am reusit sa achitam activul, am facut si investitii in utilaje, am reusit sa cumparam si terenul.

Profitul l-am reinvestit, pentru ca la productie daca nu te dotezi esti mort, mai ales ca pe piata producatorilor de ciorapi aparusera in perioada aceea dresurile lycra. Eram in concurenta cu cei mari, Adesgo, Mondex Sibiu, care lucrau numai pe masini performante. Ne luptam cu ei chiar daca noi aveam o capacitate de productie lunara care reprezenta productia lor intr-o zi. Noi facem acum cam 100.000 de perechi pe luna. Trebuie sa dai si calitate si sa fii in ton cu moda, asa ca am cautat sa reinvestim in utilaje, in tehnologie."

Idei de afaceri: Editarea de cataloage specializate
"In primavara anului 1994, am vrut sa-mi cumpar un calculator si mi-am dat seama ca diferenta de pret dintre magazine ajungea si la 300%", povesteste A.S. "Astfel, m-am gandit ca o publicatie de specialitate, care sa prezinte oferte numai dintr-un anumit domeniu, ar avea mare succes pe piata. Aveam deja date culese de la firmele contactate, asa ca nu mai trebuia decat sa le pun laolalta, sub forma unui catalog pe care sa il ofer contra cost celor interesati."

A inceput modest, cu un spatiu la Hotel Opera, o camera foarte mica, in care anterior se depozitase lenjeria. Avea insa pozitie centrala, pe Brezoianu, la parter, iar partea cea mai buna o constituia faptul ca nu era obligat sa plateasca chiria in avans. "Proprietarul, un prieten, mi-a propus sa achit nota de plata la sfarsitul lunii, din profitul obtinut. Daca nu aveam succes, isi asuma el pierderea, iar eu nu eram dator cu nimic. Mi-am vazut de treaba, am reusit sa lansez, la TIB '94, "Catalogul Firmelor de Birotica, Tehnica de Calcul si  Telecomunicatii", in care peste 100 de societati si-au prezentat oferta si am avut succes. Am platit cam 110 $ pentru camaruta aceea."

"Am avut surpriza sa constat ca firme destul de mari prefera formula cataloagelor, in locul publicitatii din ziare. De exemplu, o firma de constructii doreste sa cunoasca, in special, producatorii de materiale de constructii si firmele mici pe care le poate lua sub aripa sa. Iar publicitatea in ziare sau un catalog general nu o ajuta prea mult in acest scop. Exista si unii care vor sa fie prezenti doar din snobism, sa nu apara cumva catalogul fara numele lor."

"Intr-un an de zile, exista o perisabilitate de 60% a informatiilor in cazul firmelor. Fie intervine RomTelecom si se schimba numerele de telefon, fie intervine Primaria si se modifica numele strazilor, fie firma evolueaza (sau dimpotriva) si se muta intr-un alt sediu. Exista sute, chiar mii de firme inscrise in cataloagele pe care le editam si fiecare trebuie contactata pentru a verifica daca informatiile din baza noastra de date mai corespund. Mai ales in perioada targurilor si expozitiilor specializate (martie-iunie si septembrie-noiembrie) volumul de munca este foarte mare. Nu ne permitem sa publicam informatii perimate."

Tags: idei de afaceriafaceriafacere