Start in afaceri - Afaceri cu CD-uri muzicale

Cultura de sofran

Vezi AICI detalii

Criptomonede Ghid practic pentru incepatori

Vezi AICI detalii

Cultura castravetelui anti-diabet

Vezi AICI detalii

Propriul meu plan de afaceri

Vezi AICI detalii

Idei de afaceri - Afaceri cu CD-uri muzicale

1. R.B. a inceput afacerile cu muzica prin deschiderea unui magazin de electronice pe strada Lipscani, in apropierea pietei Sfantul Gheorghe. Aceasta se intampla in 1991, cand cererea de casetofoane, aparate video si alte produse electronice era foarte mare.

In magazin se vindeau si casete, insa aparatele electronice ocupau 80% din afacere, pentru ca profitul rezultat era mult mai mare. Dupa trei ani insa, timp in care piata a fost saturata de casetofoane, a inceput febra casetelor.

R.B. a fost si de data aceasta printre primii distribuitori de casete Vivo cu muzica straina, importate din Polonia, care se vindeau foarte bine. “Cumparam atunci de la Vivo cateva sute de casete la un singur transport, pe care le vindeam la preturi mici, de distribuitor, fiindca vanzarile erau foarte mari", isi aminteste dansul. Insa intre timp s-a umplut si piata casetelor cu muzica straina, iar vanzarile au scazut vertiginos in magazin, in timp ce tarabele au umplut strazile.

Provocat de una dintre aceste tarabe, instalata chiar pe trotuarul din fata magazinului, unde se puneau doar casete cu muzica lautareasca, R.B. a trebuit sa se gandeasca la o solutie pentru a contracara concurenta. Astfel ca a scos pe geamul magazinului doua difuzoare foarte puternice cu muzica clasica si astfel i-a pus pe fuga pe tarabagii.

Desi piesele clasice erau menite doar sa-i alunge pe concurenti, ele au avut si un efect pozitiv, atragand multi clienti care cautau acest tip de muzica. Fapt care a dus la reorientarea ofertei magazinului. “Astfel ca magazinul a devenit cel mai cunoscut loc unde se gasea muzica de calitate, in special clasica, orchestrala, dar si pentru alte gusturi", adauga R.B.

O alta importanta oportunitate pe care a speculat-o cu succes a fost oferta de muzica romaneasca, odata cu aparitia, mai ales dupa 1995, a caselor de discuri autohtone. “Stiam ca muzica romaneasca, atat cea usoara cat si cea populara, este ceruta de public, insa nu prea existau casete sau nu se gaseau".

Astfel ca muzica romaneasca a devenit o a doua specialitate a magazinului lui, devenit intre timp un concurent pentru celebrul magazin “Muzica”, datorita preturilor mai bune si a unei oferte diversificate, pentru toate buzunarele. Muzica de calitate a devenit si mai cautata dupa aparitia CD-urilor, care ofereau o calitate mult mai buna a sunetului.

De altfel, noile suporturi digitale au devenit in scurt timp marfa predominanta din magazinul cu muzica al lui R.B.: “Era clar ca in cativa ani casetele vor disparea, CD-urile devenind tot mai ieftine si mai raspandite." Tarabele cu casete si CD-uri pirat aproape ca au disparut in ultimul timp de pe strazi si au ramas magazinele, unde falsurile nu prea au ce cauta.

Nu poti fugi cu magazinul, atunci cand vine Politia, asa cum dispareai cu taraba. Mai mult, la 1 mai 2000 a aparut Odonanta de Guvern care obliga vanzatorii sa vanda numai produse cu holograma, care certifica autenticitatea. “Acela a fost un pas important pentru starpirea pirateriei, care a ajutat mult producatorii de muzica autohtoni, ducand si la o crestere a calitatii CD-urilor si casetelor, fara o crestere mare de pret".

Aventura lui R.B. in afaceri cu muzica nu s-a oprit doar la comert. In 1995, si-a deschis o casa de discuri, unde a produs casete cu muzica populara cu artisti cunoscuti, precum Ion Dolanescu si Elena Merisoneanu, sau chiar a lansat tineri cantareti. Productiile sale s-au vandut foarte bine, muzica populara revenind la moda, iar casetele au fost intr-o oarecare masura ferite si de piraterie, odata cu aparitia, in anul urmator, a legii dreptului de autor. “Un investitor in industria de muzica trebuie sa aiba acel simt al produsului, sa stie ce se vinde si ce nu. Conteaza nu atat tipul de muzica, cat tonalitatea speciala, sufletul pus de cantaret. Este ceea ce publicul apreciaza tot mai mult", crede Radu R.B. El a invatat de la investitorii straini pe care i-a intalnit la festivalul de la Cannes din 1998 ca un album trebuie sa aiba o tonalitate si o caracteristica aparte pentru a atrage atentia.

Idei de afaceri - Afaceri cu CD-uri muzicale

2. G.S. s-a hotarat sa deschida un magazin cu CD-uri, casete audio si video cu muzica in urma cu zece ani, la parterul magazinului Unirea, profitand de faptul ca piata cu produse muzicale era in plina ascensiune si ca CD-urile piratate incepusera sa dispara de pe piata, dupa aparitia in 1996 a legii drepturilor de autor.

Fiind implicat anterior in distributia de casete si CD-uri muzicale, G.S. a fost printre primii care au observat, in functie de cererile clientilor care aveau tarabe sau magazine mai mici, ca se vand tot mai multe CD-uri cu muzica romaneasca de toate tipurile, in paralel cu casetele audio si video. Insa unii investitori, sau cei care aveauu deja o afacere de acest tip, nu erau prea convinsi de viitorul industriei muzicale si nu comandau mai multe CD-uri, deci nici vanzarile nu aveau cum sa le creasca.

“Multi nu s-au lasat convinsi nici chiar dupa aparitia puhoiului de trupe de dance si succesul enorm al unor trupe ca Genius, Andre, Asia etc. Degeaba le spuneam ca cele mai mari exporturi ale Angliei le-a realizat Queen, si nu Rolls Royce", isi aminteste G.S. Astfel ca, prin deschiderea acestui magazin modern, dansul a vrut sa arate ca muzica se poate vinde foarte bine daca stii cum sa-ti prezinti marfa.

La scurt timp de la deschidere, G.S. reusea sa vanda zilnic peste 100 de CD-uri si tot atatea casete, de patru ori mai mult decat vand cele opt tarabe din jurul magazinului. Preturile erau aceleasi, sau chiar mai bune, insa oferta - mult mai mare, iar cumparatorul avea mult mai mare incredere intr-un magazin decat intr-o taraba. De asemenea, calitatea suporturilor era apreciata tot mai mult, astfel ca CD-urile castigau tot mai mult teren in fata casetelor. Contau calitatea sunetului, volumul mai mare de stocare, dar si perioada de viata mult mai indelungata.

“M-am ghidat dupa principiul ca in ziua de astazi nu mai sunt prea multe lucruri de inventat, iar pentru a avea succes este suficient sa copiezi de la cei mai buni", explica G.S. A inchiriat un spatiu mare, de aproape 100 mp, pentru 50-60 dolari mp, la parterul magazinului Unirea, cu geamuri mari, transparente, spre strada, pentru ca toata lumea sa poata vedea ceea ce se vinde in magazin.

Pentru a imbunatati luminozitatea spatiului, peretii si tavanul au fost varuiti in alb, iar unghiurile si partile din spate au fost reliefate de un sistem de iluminare alcatuit din mici reflectoare. O alta particularitate a magazinului era spatiul larg dintre vitrinele supraetajate pe care se aflau produsele, pentru a permite cat mai multor clienti sa “navigheze" prin multitudinea de oferte muzicale. Diversitatea ofertei era, de altfel, o alta calitate importanta a magazinului.

“In muzica, gusturile sunt foarte variate si schimbatoare, nu poti aprecia niciodata cu exactitate ceea ce va prinde mai bine, dar de acest lucru ne dadeam seama abia dupa vanzari si de aceea trebuia sa avem la dispozitie o oferta cat mai larga cu putinta".