Start in afaceri - Ei asa au inceput... (XI)

V. B. este de meserie gravor. Dupa 1990 s-a gandit sa faca ceva pe cont propriu, ca urmare a luat in locatie atelierul cooperatiei in care lucra si s-a  apucat de treaba.

Obiectul muncii sale il reprezenta signalectica, adica realizarea de plachete, insigne, ecusoane, sageti indicatoare etc., gravate pe placi din materiale moderne si aspectuoase: bronz, alama, PVC, plexiglas.

Piata se prezenta foarte bine, pentru ca oricine era un potential client – de la simpli locatari ai unui bloc, care doreau sa aiba pe usa o placuta cu numele lor si numarul apartamentului, pana la firmele sau institutiile ce aveau nevoie de insemne pentru birouri si departamente. Incet-incet se contura o afacere foarte viabila, cu posibilitati de dezvoltare excelente.

O afacere noua in Romania
“La inceput lucram numai manual. De-abia dupa cativa ani, in 1994, am reusit, cu mari eforturi, sa cumpar o masina mecanica “Gravograf”, care trebuia condusa dupa un sablon pregatit inainte. Nu aveam posibilitatea sa folosim decat trei tipuri de fonturi drepte, de diferite marimi. Dar chiar cu aceasta masina mai putin moderna am produs niste lucrari bune pentru firme ca Motorola, Pirelli s.a.

Piata cerea insa produse de o calitate superioara si pentru asta aveam nevoie de o masina moderna, automata. Neobtinand sprijin de la cooperatie, m-am gandit ca cel mai bine e sa-mi deschid un nou atelier chiar la mine acasa si sa incerc sa-mi cumpar o astfel de masina. Vazusem in 1993, la TIB, o masina de gravat comandata prin calculator (era tot un Gravograf mic - A5) iar cand am vazut cum functioneaza m-am imbolnavit. Costa insa foarte mult.

La acea ora nu lucra nimeni in Romania cu o masina de gravat asistata de calculator. Primul care a avut o astfel de masina a fost prieten de-al meu din Oradea care, in 1995, desi nu se prea pricepea la gravura, achizitionase asa ceva si mi-a propus o colaborare.

Si anume, din comenzile pe care le aveam eu mai deosebite urma sa-i transmit lui o parte ca sa mi le lucreze pe aceasta masina si sa mi le trimita prin posta inapoi. Avantajul era reciproc. El testa raspunsul pietei la astfel de lucrari, urmand sa faca apoi o afacere din comercializarea acestor  masini, iar eu eram interesat de posibilitatile practice ale masinii (viteza de executie, calitatile produselor etc.).”

“Am vandut tot ce aveam mai de pret ca sa-mi cumpar masina”
“In scurt timp, mi-am  cumparat si eu o astfel de masina. Mi-am luat intai un calculator ca sa ma familiarizez cu programul de grafica, apoi masina. Am facut eforturi uriase, pentru ca ea costa aproape 40 de milioane, iar eu dispuneam in banca de 11 milioane (in 1994, n.r.).

Pentru a aduna restul de bani, am fost nevoit sa vand tot ce aveam mai de pret in casa, sa ma imprumut. Cand nu ai bani si incepi de jos, trebuie sa faci sacrificii. In plus, m-a ajutat Dumnezeu sa am incasari destul de mari dupa cateva luni si astfel am putut achita cele 40 de milioane.

Momente mai grele am trait chiar dupa cumpararea masinii cand, culmea, n-am avut comenzi nici cat sa-i asiguram masinii de lucru, sa-i facem rodajul. Cu toate ca ne formasem deja o piata, comenzi noi pentru aceasta masina nu prea aveam si ne gandeam cu groaza cum o sa amortizam investitia.

Avantajul nostru era ca aveam deja o clientela, eram cunoscuti pe piata, dar pentru performantele si posibilitatile masinii aveam nevoie de mai multe comenzi. Asa ca am angajat doi tineri care s-au familiarizat rapid cu procesul de lucru si i-am trimis in oras dupa comenzi. Am inceput sa participam si la expozitii, invitati sau in colaborare cu alte firme, si, incet-incet, lucrurile s-au linistit.”

Cine sunt clientii?
“Am lucrat mult pentru cazinouri, hoteluri, firme de constructii, etc. Ca gama de lucrari am realizat numere de apartament, portchei, plachete, ecusoane, indicatoare cu tot ce inseamna signalectica utila intr-o cladire (sageata, trimiteri etc.).

Atmosfera de lucru din atelier era foarte destinsa. Aveam patru angajati care lucrau cu doua masini de gravat, dar fara program de lucru stabilit, ci in functie de comenzi; daca e nevoie stateam toata ziua, sambata si duminica. Fiecare angajat cunostea toate operatiile procesului (prelucrarea imaginii, gravare, finisare) astfel ca, in cazul unei comenzi urgente sa poata realiza singur o lucrare.

Pe de alta parte, atunci cand nu aveam comenzi, fiecare lua mapa de prezentare si pleca pe teren. Printre clientii nostri am atras si firme din Germania de exemplu, firme care comandau la noi pentru ca aveam preturi mai bune decat la ei si o calitate corespunzatoare.

Intr-un atelier de gravura apar si momente inedite, cand, de exemplu, pe un ecuson se graveaza din neatentie “Radio” in loc de “Radoi” s.a. Acestea sunt amuzante cand le citesti tu, dar dezavantajoase pentru firma atunci cand ajung la client. De aceea eu am fost mereu foarte riguros cu controlul final al produselor, inainte de expediere. Oricum, trebuia sa fim foarte atenti si la comenzile care ne veneau prin fax si care de multe ori contineau texte gresite.”

Exigentele afacerii
“Pentru a lucra cu o masina automata de gravat trebuie sa ai putina experienta in gravura, niste cunostinte de paginatie si, mai ales, de operare cu programul de grafica. Altfel nu poti realiza niste lucrari deosebite. Adevarata gravura nu se face cu masinile mari, care se ocupa mai mult cu decupari de litere aplicate apoi pe diferite suporturi – firme, panouri publicitare etc. Gravura e inglobata in aceste mici obiecte (numere, ecusoane, sigle, plachete) realizate cu masini mai mici, dar care pot aduce bani frumosi.

Eu le-as recomanda celor ce vor sa inceapa cu dreptul o afacere adevarata in acest domeniu sa intre in colaborare cu o firma cu experienta si sa lucreze in regim de agentie comerciala. Iar dupa ce-si fac o clientela si vad cat se poate castiga din asta, pot sa-si cumpere o masina  si sa faca afacerea singuri. Altfel poti investi destul de mult in aparatura (masina de gravat, calculator, freze, accesorii) si intri in panica vazand ca ai 2-3 comenzi pe zi, pe care masina le face in cateva minute.

Noi, avand deja o clientela formata inainte de a investi in masina, am reusit sa ne recuperam investitia intr-un an.”

Ce se intampla intr-un atelier de gravura
Spre deosebire de gravura mecanica, realizata de niste masini cu un sistem de parghii actionate de mana omului, care copiaza un sablon construit inainte, gravura automata e ceva de domeniul viitorului.

Masina de gravat automata de marime medie (30/40 cm) are forma unui scanner, e legata la un computer si functioneaza pe acelasi principiu ca si o imprimanta. Imaginea de pe monitorul calculatorului va fi copiata identic, prin gravare pe diferite materiale, de catre bratul automat al masinii de gravat.

Gama de materiale pe care se lucreaza este foarte variata, de la alama, bronz, duraluminiu, pana la plexiglas, PVC si alte materiale moderne cu dublu strat, bicolore, metalizate, care au un aspect si o calitate superioare. Sunt materiale la care producatorul acorda o garantie de 5-6 ani pentru conditii de mediu deosebite.

Activitati concurente
“Alte activitati asemanatoare gravurii sunt serigrafia (dar inscrisurile se curata la actiunea factorilor de mediu) si procedeul autocolant (cutter-ploter), care presupune o decupare condusa de calculator a unei folii si aplicarea ei ulterioara pe diferite suporturi. Costul unei astfel de masini este, intr-adevar, mult mai mic dar eu am vrut sa raman fidel gravurii, care are avantajul durabilitatii nelimitate.

Spre deosebite de celelalte tehnici, gravura este cel mai sigur si mai indestructibil mod de scriere. Stramosii nostri au folosit gravura in pesteri, pe pietre, lasand documente care dureaza si in zilele noastre. Daca foloseau creta sau autocolante, nu mai stiam nimic despre ei.

Exista, de asemenea, si lucrari care nu se pot realiza altfel decat prin gravura, cum sunt placile inseriate ale unor aparate, trofeele, medaliile etc. Unele dintre ele presupun un mestesug special si o atentie deosebita; ma refer la gravura pe suprafetele delicate (sticla, inox, platina).”

Momentele critice ale afacerii
“Probleme mai deosebite am avut la inceput, cand materialele comandate in strainatate ajungeau foarte greu la noi (3-4 saptamani). Am avut probleme si cu procurarea accesoriilor (freze, piese de polizor s.a.). Momente critice au fost reprezentate, de asemenea, de perioadele de instabilitate economica si sociala, la schimbarea guvernelor, adica atunci cand oamenii sunt in expectativa si nu prea investesc in viitorul lor.

Am lasat la urma necazurile pe care le-am intampinat in recuperarea banilor. Au fost clienti care nu-si achitau comenzile la timp, am avut si facturi neachitate, am avut si facturi stornate... Am renuntat de multe ori la bani, dar si la acei clienti rau-platnici, care ulterior n-au mai avut ce cauta in firma noastra.”

“Punctul forte al afacerii este preocuparea deosebita de a avea oameni care sa stie sa faca toate operatiile dintr-un atelier de gravat iar, in caz de nevoie, sa poata deveni a doua zi agenti comerciali.”

“Omul de afaceri roman nu-si da seama ce mult inseamna imaginea unei firme si cat de mult il reprezinta placa de la usa, cu sigla institutiei. Degeaba ai o usa de 15 milioane de lei, daca pe ea atarna o hartie xeroxata, lipita cu scotch.”

“Poti investi destul de mult in aparatura (masina de gravat, calculator, freze, accesorii) si intri in panica vazand ca ai 2-3 comenzi pe zi, pe care masina le face in cateva minute.”

“Apar si momente inedite, cand, de exemplu, pe un ecuson se graveaza din neatentie “Radio” in loc de “Radoi” s.a. Acestea sunt amuzante cand le citesti tu, dar dezavantajoase pentru firma atunci cand ajung la client.”

Tags: afacerigravura