Masoara si cantareste ideea de business, inainte de a te lansa

Oricat de stralucit ar putea sa para proiectul original, acesta se dovedeste adeseori eronat sau prea putin fiabil. Scanteia initiala este rareori suficicienta. O idee buna merita sa fie rafinata, discutata si testata pe clienti, fara graba.

Dupa modelul dilemei "Ce a fost mai intai, oul sau gaina?", ne putem intreba cine are intaietate: antreprenorul sau ideea de business?
Pentru François Bergerault, fondatorul site-ului de cursuri de gatit "Atelierul bucatarilor" si autor al lucrarii "De la idee la intreprindere: Cum sa va concretizati proiectul" (Ed. Dunod, 2013), nu este nicio dilema: "Antreprenorul pleaca in cautarea ideilor. Si nu invers."
Un punct de vedere impartasit si de Philippe Hayat, de la asociatia "100.000 de antreprenori": "Ideile nu vin niciodata de unele singure. Trebuie sa te pui in miscare: sa-ti definesti dorintele, sa observi mediul, sa analizezi noile tendinte de consum, sa pandesti carentele pietei."

Un creator de intreprindere sta ca pe arcuri pandind oportunitatile. O schimbare de legislatie, de exemplu, cum a fost cazul lui Antoine Fruchard, care a fructificat modificarile aduse de o lege prin care s-a introdus o mai mare concurenta intre banci (legea Hamon), pentru a crea in toamna lui 2013, societatea numita edificator "Reasigura-ma", un broker de asigurari si credite specializat in renegocierea contractelor. Clientela potentiala este considerabila: 7 milioane de francezi au credite, dar nu fac niciodata demersuri pentru a le renegocia."

Instinct de supravietuire
Dupa o prima schita, est bine sa-ti confrunti ideea cu realitatile pietei. "Este esential sa sondezi terenul pe cel putin 15-20 de clienti potentiali, sa le culegi opiniile asupra produsului si sa-i intrebi ce pret ar fi dispusi sa plateasca, pentru a verifica viabilitatea proiectului", adauga Philippe Hayat. Revenirea cu picioarele pe pamant este adeseori brutala.

Marturie sta proiectul lui Camille Tyan si Antoine Grimaud, fondatorii companiei PayPlug, care au preluat din Statele Unite o idee la prima vedere profitabila: sa adapteze la piata franceza "Square", un sistem de plati pe smartphone care se bucura de succes dincolo de Atlantic. Un tur prin magazine i-a facut rapid sa-si piarda entuziasmul: comerciantii sunt deja echipati cu terminale de plati, iar clientii sunt foarte exigenti in materie de securitate a platilor. In concluzie, oferta era total neadaptata pietei franceze.

"Crearea unei intreprinderi este facuta din esecuri. Totul este sa stii cum sa te relansezi", considera Philippe Hayat.
Camille Tyan si Antoine Grimaud au schimbat cu totul directia. Ei au abandonat ideea platilor de proximitate pentru plata la distanta, iar tinta a devenit mai larga: micile intreprinderi, artizanii, comerciantii de ocazie si profesionistii independenti cum ar fi DJ-ii. Toti cei care, asemenea acestora, solicita de regula plata unui acont nu dispuneau de niciun instrument simplu pentru a fi platiti la distanta. Pentru ei nu exista alternativa la solutiile de plata traditionale care sunt cardul bancar si cecul. Pe de o parte, Paypal n-a fost conceput pentru asa ceva. Pe de alta parte, negocierea unui contract cu o banca pentru integrarea pe site a unei solutii de plata electronica pe baza de abonament este prea scumpa si complicata.

PayPlug rezolva aceasta problema. Orice profesionist fara competente tehnice isi poate crea un cont pe Internet intr-un minut si poate apoi sa accepte plati online, si asta fara costuri fixe. Lansat in martie 2013, PayPlug are deja peste un milion de clienti.
François Bergerault saluta acest exemplu de pragmatism. El insusi si-a revizuit serios ideea ¬initiala. Cu "Atelierul bucatarilor" ambitiona sa realizeze un fel de librarie a gatitului, un magazin care sa ¬vanda carti, ustensile si ingrediente…, pana sa-si dea seama, discutand despre proiect cu cei apropiati, ca, de fapt, consumatorii nu mai stiau sa gateasca. De aici a venit reorientarea business-ului sau catre organizarea de cursuri, cuplata cu vanzarea de accesorii.

Sfatul sau este sa adoptam maxima istoricului latin Suetoniu si sa ne grabim incet. "Am alocat doi ani rafinarii conceptului nostru si construirii unui plan de afaceri solid", marturiseste antreprenorul. O lentoare care s-a dovedit productiva. "Atelierul bucatarilor" a realizat o cifra de afaceri de 13 milioane de euro in 2012.

Sursa: Les Echos

Tags: idei de afaceripregatirea lansariiadaptaretestarea ideii de afacerirafinarea conceptului